Familia Pateau detine 5 hectare in Saint-Emilion. Face vin. Au o eticheta care imita mai marii zonei. Seamana destul de tare atat in denumire cat si in eticheta cu mai cunoscutul Chateau Figeac (foto 2). Oricum, un vin cu indicatie geografica Saint-Emilion. Ceea ce inseamna ca merlot-ul e sef aici. Si 10% cabernet franc.
Am platit 50 de lei pe sticla la Goodwine, direct de la importatorul Wine Distribution. Dupa ce am degustat cam tot ce ofereau ei, acest vin mi s-a parut a avea un raport pret-calitate mai bun. Ulterior am cautat pe net un pret. In Franta se vinde cam cu 15 euro sticla, iar la noi, in singurul loc unde l-am gasit, cu 94 de lei. Asadar l-am luat bine. Un alt argument a fost anul- 2005, cunoscut ca un an foarte bun.
Sa-l deschidem, ce spuneti? Culoarea rosie rubinie. Fara borduri caramizii si altele. Un nas mereu schimbator- de la cauciuc ars, la deschidere, semn clar ca trebuie lasat un pic in pace, spre un miros afumat, de paine prajita, prune afumate si usor fermentate, glicerinos, cu usoare note de tutun si piele. Apoi, dupa o ora se deschide frumos cu note clare de para rascoapta (ceva exotic pentru un vin rosu), diverse fructe de padure, un mic iz vanilat. Daca sunteti fumatori de pipa poate Thomas Radford Sunday's Fantasy va spune ceva (e un tutun negru dublu-fermentat cu pruna si vanilie).
Gustul aduce coacaze, visine, afine, ciocolata amaruie, cafea si dupa o ora gustul se "inmoaie", desi are in continuare tanini puternici, acestia se indulcesc brusc. Aminteste acum de o tarta de cirese, sau placinte cu acelasi fruct. Finalul este persistent, cu note de dulceturi, vanilie si un usor iz mineral.
E interesant cum initial vinul denota o vinozitate pronuntata, cu aciditate foarte mare si tanini puternici, ca mai apoi caracteristicile merlotului sa devine dominante, un vin mai moale, catifetat, mai delicat si cu mult fruct copt, dulce. E un exemplu ca aerul face minuni uneori. Trebuie doar sa aveti putintica rabdare cu el.
Sincer sa fiu, nu ma asteptam la un vin de o asemenea complexitate, mai ales din partea unui adibas ori nikki din Figeac. Cred ca l-am prins in momentul de varf.
86 pct.
PS: astazi va ofer ceva la granita dintre interesant, amuzant, ingrijorator si trist: o pasare care imita orice sunet, de la alarme auto la aparate de fotografiat, si pana la cele care ii voi aduce distrugerea, intr-un final.
Asta arata ce poate face un an excelent
RăspundețiȘtergerece poate face un an excelent daca stii ce sa faci cu el. uite la noi, se zice ca 2007 a fost super, dar comparativ vinurile din 2008 pe care le-am baut au fost mai bune...
RăspundețiȘtergereAsa e. Pai astia in Bordeaux au o vorba: trebuie sa fii cu adevarat un vinificator varza, daca nu scoti un vin bun atunci cand natura iti da totul pe tava...
RăspundețiȘtergereeh, cred ca la noi e inca treaba aia cu 7000 de tone la hectar. Cum spunea cineva: proprietarii de "chateau"-ri de la noi sunt fie fosti CAP-isti, fie imbogatiti de tranzitie. ma rog, in mare parte:)
RăspundețiȘtergereIn mod ciudat si aparent intamplator, m-am intalnit astazi si cu "marca originala": Chateau Figeac 2004. Era intr-un supermarket (nici macar hypermarket) din Bucuresti, un pic cam batut de lumina si caldura, la pretul de 330 lei. Aproape ca am fost tentat sa dau banii, macar in ideea de a lasa semi-coincidenta sa se desfasoare mai departe :)
RăspundețiȘtergereCat despre pasare, mie mi se pare ca filmuletul bate destul de mult catre ingrijorator/trist.
Pe lista unui samsar de vinuri din belgia vinul tau costa 58 de euro. Asadar tot pe acolo, daca pui si transportul.
RăspundețiȘtergereMda, nu mi-l doresc atat de mult incat sa dau banii astia fara sa stiu mare lucru despre el.
RăspundețiȘtergereEi, e un Saint-Emilion Premier Grand Cru Classé B. Prea rau nu poate sa fie. Cred ca a scris Ciprian o scurta monografie:)
RăspundețiȘtergereOricum din cate stiu, nu e un super-second, iar 2004 n-a fost cel mai grozav an. Cred ca 2005-ul costa dublu.
Oricum astea sunt vinuri pentru cine si le permite, ca sa spun platitudini.
George, sunt sigur ca nu e prea rau, dar platitudinea din final e foarte importanta din punctul meu de vedere. :)
RăspundețiȘtergeresame here. viata e grea dar nedreapta:)
RăspundețiȘtergereProblema cu acest Figeac vazut de Sorin nu e pretul, ci felul in care zace pe raftul supermarket-ului :) Pretul este "decent" pt un vin cu un astfel de pedigree :)
RăspundețiȘtergereFigeac trebuia promovat de mult la statutul de GCC A (alaturi de Cheval Blanc si Ausone), doar ca regretatul Thierry Manoncourt nu a acceptat dintr-un motiv pe care unii l-ar vedea ciudat: odata cu promovarea, esti obligat sa maresti si pretul, ceea ce Thierry nu a dorit, asa ca a ramas acolo unde este si acum...
Cel din 2005 era aproape 600 de lei, la prietenii nostri de la Vinexpert :D