Prietenia este acea dispozitie habituala de a dori in mod deliberat si reciproc binele celuilalt, fara constrangeri sau dorinta de a beneficia invreun fel de celalalt decat in scop etic- adica intru virtute, pentru modelarea propriului caracter si intelect. Nici macar distanta nu poate rupe aceasta legatura intre doi oameni. Cam asta imi mai aduc aminte din cartea dedicata Prieteniei de catre Aristotel in Etica Nicomahica. De Bogdan ma leaga ani de harturi intelectuale, baricadati in transeele sapate de altii, dar purtand razboiul in felul nostru. Cu el am invatat ca poti discuta in contradictoriu ore in sir, fara pic de resentiment, cu un cavalerism de scrimeur exemplar care striga onest touche!, atunci cand spada il atinge.
Acum il vad o data pe an, atunci cand timpul ii permite sa se intoarca in tara. Armele sale sunt tot mai ascutite, remarc cu usoara obida- comparandu-le cu vechile mele sabii ruginite.
In seara de Craciun, impreuna cu prietena sa Jacqueline, Bogdan m-a onorat cu prezenta si cu un Chateau Monbrison 2004 din Margaux, Bordeaux. Pentru ca risc sa devin patetic, asta daca randurile duioase de mai sus nu m-au facut deja, sa vorbim despre vin:
Vinul pare "monobloc", cu structura care a facut ilustre vinurile bordoleze. Cabernet+merlot+petit verdot+cabernet franc. Tipic! E un cru bourgeois, o treapta de clasificare medie, din randul careia pot iesi destule surprize placute, cum este si acest caz.
Culoare tinereasca, rosie intensa cu ceva purpuriu. Nasul aduce piele, pruna afumata, volatili florali intensi, coacaze negre, fructul se deschide prin aerare, cu pruna, visina, ciresa, afine, tanini fini, abundenti. Final mediu, dar interesant, cu un rest de zahar care sustine fructul. Aciditate buna, un vin care fara mancare e nitel mizantrop.
87 pct. Dar n-o sa va ascund urmatoarele: 84 Parker; 90(!) Wine Spectator, 15 Decanter.
Costa 20-30 de euro, dar ar putea costa mai mult. E un vin cu raport pret/calitate bun, mai ales pentru pasionatii vinurilor frantuzesti.
Vinul pe care l-am scos eu la mezat- i-a fost promis d-lui Rusu de ceva vreme. N-am atentat la
el, virtuos fiind. E vina mea ca nu l-am putut recepta critic mai bine decat peste pragul perceptiei generale, asa cum veti vedea mai jos. De ce? Pentru ca in vreme ce Monbrison are cabernetul in prim plan, care- stim cu totii- e un soi impetuos, Cuvee Uberland 2008 de la Cramele Recas e 85% merlot, ceea ce creeaza un vin mult mai easy-drinking, chiar imi permit sa spun- mai agreabil, dar atentie!- agreabilul nu este o categorie estetica. Sigur pot spune cateva note: pielarie, ceva mineral, coacaze, afine, pruna- suspectii obisnuiti, un vin de calitate fara indoiala, comparabil cu bordolezul, pana si in pret. Dar in vreme ce nu-mi pot imagina vinul din Margaux fara mancare (sa stiti ca porcariile traditionale de Craciun se asorteaza destul de bine), Uberland merge si de unul singur- la o vorba mai lunga. 87 pct, pentru a fi conform cu opiniile anterioare.
In concluzie, nu sunt 100% sigur ca prietenia este un suflet in doua trupuri, dar sunt destul de incredintat ca vinurile bune subliniaza ceea ce era deja acolo, intre prieteni, si ii scutesc de complezente inutile.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Bine ati venit! Va multumesc pentru vizita si pentru dorinta de a intra in dialog. Va sugerez sa utilizati un ton firesc, fara cuvinte jignitoare. Pe cat posibil as dori ca ideile sa se refere la articolul de fata. Daca aveti ceva personal cu mine atunci nu va referiti la articolul de fata, intrucat nu am obiceiul sa scriu despre mine insumi.