In care aflam informatii aparent nefolositoare despre personajul nostru.
In fata sa era o usa metalica, ruginita, vopsita candva in verde, genul de usa pe care te-ai astepta sa o gasesti in subteranele metroului. Cercetand usa in fata careia il adusese cainele, si care acum se odihnea pe pe sezut, dar aruncandu-i in continuare cu o privire malitioasa, in fine, pe cat de malitioasa poate fi privirea unui caine, vazu ca pe ea era cifra noua, din metal in relief.
Apoi, in mod curios, descoperi jos pe usa, undeva aproape de sol, un cuvant compus din litere disparate, ca acelea pe care le vezi pe usile apartamentelor sau pe portile caselor, aurii sau argintii, imitand fierul forjat sau bronzul, ca si cum cineva ar fi furat cate o litera- dar cea potrivita- pentru a compune cuvantul de la picioarele sale: “Mizericordia”. Semnificatia exacta ii scapa, desi intelegea ce inseamna mizeria, mai ales dupa ultimele intamplari.
Incerca sa impinge usa, dar nu reusi. Se hotari sa faca ceea ce ar fi facut in mod normal daca nu s-ar fi aflat in subteranele metroului, condus de cainele unui batran senil, si anume sa bata la usa. Zis si facut.
Timp de aproape jumatate de minut nu se intampla nimic. Apoi, imperceptibil cifra noua se roti, pana deveni un sase, lasand sa se vada o gaura in usa, acoperita complet de un ochi mare, albastru, care clipea intermitent. La fel de incet, sasele deveni din nou noua. Nu putu sa nu se gandeasca la simbolistica cifrelor, dar isi dadu seama ca este- cel mai probabil- cunoscutul si obisnuitul cliseu din filmele americane. Auzi un zgomot infernal in spatele usii, apoi aceasta se deschise lasand sa se intrevada in spatele ei…
Acesta este un moment potrivit sa intrerupem un pic naratiunea pentru a trece in revista cateva lucruri cunoscute despre eroul nostru. Sigur, ati primit indicii ici-colo depre personaj, dar ce guma cu surprize cumpara in copilarie, ce carte a citit prima oara, s-a imbracat vreodata cu rochiile mamei, cum o chema pe fata (ca sa fim politic-corecti “sau baiatul”) primului sarut, etc? Ei bine…n-o sa aflati nimic din toate acestea. Dar sunt sigur ca veti intelege mai multe despre el citind pasajul de mai jos:
“Daniel Cordoneanu era administratorul IT al firmei Alphabetha Transcript srl. In fiecare zi, se aseza pe scaunul directorial din biroul sau, incapere nu mai mare dacat o debara de apartament comunist, deschidea calculatorul si in marea parte a timpului asculta muzica, urmarea filmulete pe youtube, si spiona salariatii societatii prin intermediul programului de asistenta. E fascinant cate poti afla despre oameni urmarind istoricul navigarii web sau urmarindu-le comportamentul dupa felul in care utilizeaza calculatorul. Totusi, uneori Daniel avea sentimentul ca ceea ce face e oarecum pervers. Totusi era un voyorism tinut in frau: nu utilize programe stealth, ci clasicul aprogram de asistenta care anunta utilizatorul (daca e atent) printr-o pictograma in toolbar de interventia din exterior. Cu toate acestea, nimeni nu parea sa o remarce atunci cand aparea. “Astia dau banii de pomana la controlul medical periodic. Sa ma intrebe pe mine, eu stiu totul despre ei”. De pilda, Monica de la Contabilitate avea o problema dermatologica- o dermatita de contact pe pielea spatelui. Stia asta dupa numarul mare de cautari in google pe aceasta tema, de pe calculatorul ei. Ciprian- traducatorul de spaniola- era fan manga (si deseori un “anumit” tip de manga), intotdeauna printre ferestrele deschise era un site cu filme online. “Hm, se amuza Daniel, in curand va deveni si traducator de japoneza! Ha Ha”. Se lasa un pic pe spate. Il cam supara coloana. “A dracului,slujba. O sa ajung la cutit intr-o zi!” Sorbi din cafeaua aburinda. “Nt” scoase un sunet de neplacere, pusese prea mult zahar. Dupa ce aseza cana de cafea pe biscuitele de hartie inscriptionat cu numele unei firme de destributie componete IT, facu dubluclick pe iconita programului de asistenta, introduse parola de admin (“********”, n.a: “god4real”), si selecta statia “trans-ionut”, adica traducatorul de manuale tehnice. Programul se conecta in cateva clipe, se deschise fereastra de monitorizare, practic o clona a desktopului utilizatorului. “E un tip foarte dezordonat, baiatul asta…”, constata pentru a cata oara Daniel.
Fundalul standard windows era de nerecunoscut sub multitudinea de shortcuturi. Jumatate de ecran era acoperit de o fereastra office biligva, in stanga varianta engleza, in stanga traducerea care se scria in timp real. “Televizorul Samsung UE46C 9000 face parte din…” “Aha, bine ca macar asta lucreaza!”. Ii cazu privirea pe taskbar. Un mini winamp integrat pe care citi titlul piesei scurgandu-se ca feed: streetlab- the immigrant song. N-auzise de ei. Mai erau deschise doua ferestre de google chrome. “La ce s-o fi uitand?”. Minimiza aplicatia, selecta un program de monitorizare a traficului, il deschise- mii de adrese din memoria cache a tuturor statiilor din parohie. Cauta numele statiei, il selecta si ii aparura doar adresele accesate de pe aceasta. Dadu copy la ultima si paste in browserul IE. Se incarca pagina si citi titlul “Tabla de smarald a lui Hermes 5 feb 2009 fara comentarii”. Ezoterism, mister, tampenii fara noima. Ii atrase privirea un nume familiar: omul cu marul:
Traducerea lui Issac Newton (1680):
1) Acest adevar fara falsitate, sigur, cel mai sigur.
2) Ceea ce este dedesubt este lafel cu ceea ce este deasupra si ceea ce este deasupra este lafel cu ceea ce este dedesubt pentru a constitui miracolul unui singur lucru.
“Hm, acest adevar fara falsitate…”, medita el, cuprins de o neliniste filosofica. Dar care o fi “acest” adevar? “Pana la urma viata pe Pamant e adusa de pe alta planeta? Un asteroid plin cu bacterii in precambrian” “Precambrian, oare asa se scrie” Introduse “Precambrian” in google. Primul raspuns Wikipedia English, apoi citi numarul doi:
Precambrian (Pre-Cambrian) este un nume informal pentru intervalul de timp ...
ro.wikipedia.org/wiki/Precambrian - În cache
Afişaţi mai multe rezultate de la wikipedia.org
“Deci e corect, constata cu satisfactie”. Asa vazuse intr-un documentar pe National Geographic. In mesewria sa adevarul era simplu, si se exprima sub forma cifrei 1. Ceea ce nu era adevarat era un mare 0. Nu era mult de interpretat, si nici mari mistere de dezlegat in domeniul IT, desi uneori defectiunile calculatoarelor si mai ales rezolvarea lor intrau pe taramul ocultului si al norocului chior. “In fine, fiecare cu problemele lui…”, remarca cu inteligenta Daniel. Apoi, mintea i se intoarse la prima pagina- Hermes Trismegistus. “Cine o fi si asta?”, adica stia cate ce despre Hermes, zeul greu, urmarise “Xena-Printesa razboinica”, dar de trisme…nu auzise niciodata, si nici nu-I parea rau, avand ineptiile pe care le scrisese. “Auzi- Ceea ce este dedesubt este lafel cu ceea ce este deasupra si ceea ce este deasupra este lafel cu ceea ce este dedesubt...Ce tampenie!” Din nou google si “http://ro.wikipedia.org/wiki/Hermes” Cateva Bla, bla, bla, scroll si:
“Hermes Trismegistus este un zeu sapiențial, în ipostaza sa de zeu triplu, recompus în miturile grecești după modelul zeului egiptean Thot, dar adesea fiind numai numele onorific grec al acestuia. Hermes Trismegistus este zeul cunoașterii secretelor divine, autorul unor cărți inițiatice sacre, hermetice (preluate de la Thot)…”
Ok, that’s enough. “Toti oamenii au nevoie de un hobby, dar nici chiar asa”, isi nota Daniel in marea carte nescrisa a aforismelor pentru administratorii IT. Minimiza browserul web si-I aparu din nou fereastra programului de asistenta. Pe ecranul calculatorului spionat era deschisa acum o alta pagina google chrome, afisand casuta postala gmail a utilizatorului “ionutconvex@gmail.com”. Putu citi urmatoarele:
“ primiti acest mail ca urmare a inregistrarii ca utilizator al superbestjobs.ro. Un client anonim (faq: “client anonim”) va transmite urmatoarele:
Stimate Domnule Ionut Migireanu
Suntem incantati sa primim CV-ul dumneavoastra. Consideram ca indepliniti conditiile necesare postului. Ati fost selectat pentru runda finala de interviuri. Va vom contacta direct in zilele urmatoare.
Cu stima,
Conducerea”
“Opa, exclama Daniel, micul nostru traducator de manuale isi cauta un nou job. Interesant. Ciudat: client anonim. Trebuie sa fie vreo multinationala. Numai astia sunt atat de paranoici!” Dar uimirea ii fu curmata de ciocanitul in usa de sticla a “borcanului” sau. Raluca de la Personal isi strecura capul (dragut, de altfel) prin usa pe jumatate deschisa. “Buna Daniel, esti bun sa vii pana la mine? Iar s-a blocat programul de salarii…”. “Sigur, Raluca, imediat!”, si pentru ca o surprinse aruncand o priviri indiscrete spre monitor, apasa precipitat x-ul din dreapta sus a ferestrei de asistenta"
sfarsitul episodului 3
........................................................................................................................................................................
In mod absolut enervant pentru unii, care considera asocierea povestioarelor cu vinul ca artificiala, desi credeti-ma nu-i nimic artificial, ci chiar...hm, organic:), iata vinul de azi: Rhein Brut Imperial, spumantul celor de la Halewood, a carui fabricatie am avut ocazia sa o vad pe fast-forward la vizita in Pivnitele Rhein ocazionata de recenta intalnire a bloggerilor de vin. Are la baza chardonnay-ul din podgoria Sebes, si asta se recunoaste in gust, fiind ceva cremos acolo. Are o culoare alb-galbuie, si in nas si gust aduce a para(coaja in nas si pulpa in gust), caise, piersici. Cu o perlatie fina si persistenta este unul dintre cele mai bune spumante romanesti disponibile pe piata. O nota doar: nu asociati cu dulciuri, torturi si altele de la sfarsitul meselor aniversare, ca nu merge. E de aperitiv, sau daca vreti sa rupeti gura targului- de toata masa! Calificativ: Bun.
foarte frumos. Am mai citit inca o data partea asta. Se leaga si bine si frumos cu vinul - vinul fara poveste ... e bere (larger, pils ... ca sa nu suparam pasionatii de Ale ... me included)
RăspundețiȘtergereThanks mate. Ne straduim:)
RăspundețiȘtergereAi o tehnica mai buna decat credeam din cele citite anterior. Se dezvolta bine. Insa ai grija, oamenii se plictisesc repede:)
RăspundețiȘtergereMultumesc mult, ce sa zic, primul care o sa se plictiseasca o sa fiu chiar eu:)
RăspundețiȘtergere