Din prea mult sau prea putin as mai bea un strop de vin, canta folkistul Seicaru. Chiar daca pare idiot (pana la profunditate), marturisesc cu vinovatie ca am ramas ganditor. “Din prea mult sau prea putin” suna extrem de aristotelian. Acuma, cei care au trecut prin filosofie, nu ca trenul printr-o halta, ci ca turistul cultivat prin India, asta daca nu ca ascetul prin pustie, si au citit Etica Nicomahica precum inginerul constructor manualul de rezistenta materialelor, stiu la ce ma refer: e vorba de teoria virtutilor si ilustra cale de mijloc (chestie de bun simt enervant pe care o profera si taica-meu catre mine-adolescentul). Vulgarizand aforistic (si desigur limitand problematica “Eticii”) “prea multul sau prea putinul” sunt doua vicii, iar virtutea este calea de mijloc intre ele. Fericirea, dintr-un punct de vedere, este viata traita in conformitate cu virtutile si contempland natura. Acuma sa nu va inchipuiti ca a contempla natura inseamna a sta tolanit intr-un sezlong cat ziua de lunga si a privi frumusetile naturii, vivante sau mai putin insufletite, ci starea de contemplare e un proces ceva mai complicat, care presupune si unele calitati “intelectuale”, ca sa nu le spun spirituale, de-a dreptul.
Acest “nici prea prea, nici foarte-foarte” clasic, mi-a fost reamintit de Chateau Domenii Rouge 2007, vin romanesc (in ciuda stradaniilor producatorului de a masca acest lucru), din Ceptura, jud. Prahova. Pacat de “branding”, pentru ca acesta este un vin bun pentru 10 euro, de oriunde ar fi el. Echilibrul aristotelian este de invidiat, nimic nu pare sa sara din schema, totul e intr-o armonie la care- sunt convins- vinificatorul a ajuns cu multa stradanie.
Soi: Merlot+Cabernet Sauvignon
Culoare: rosu-rubiniu intens cu reflexe purpurii
Nas: intens de piele, fructe de padure, in timp acestea se deschid spre rosii, prune si condiment
Gust: coacaze, cacao, condiment, menta
Final: intens, condimentat, fructe de padure sustinute pe fondul unei usoare astringente.
Pret: 40 lei
O scurta aerare deschide vinul, sa zicem 20-30 de minute (e un vin pentru horeca, totusi).
Mi-a placut foarte mult, si nu datorita vreunei dimensiuni aromatice extravagante prin diversitate, ci datorita echilibrului, a faptului ca toate componentele par a gravita in jurul unui loc amabil cu pasagerul.
Asa-i, cu o mica completare: medianitatea s-a obiectualizat la propriu (bere fara alcool, iaurt fara grasime, cafea fara cafeina, sex fara sex -virtual-, razboi fara victime etc). Vrei sa fii virtuos? Fii excesiv, obiectul este vituos in locul tau (stai linistit mamica, poti sa bei un lighean cu decaf, nu iti face rau!)
RăspundețiȘtergereDragos
Ai observat corect! Vinul este echilibrat, bautorul nu! Ma salveaza faptul ca in text am spus ca vinul imi aminteste de principiu, nu ca cineva l-ar practica consumandu-l.
RăspundețiȘtergere