Rhein este un nume
foarte vechi în industria vinului de la noi. Atât de vechi încât nu am greși
dacă am spune că este cel mai vechi “brand” autohton. Prima etichetă Rhein a
apărut în 1892. Spumantele s-au produs în același loc ca astăzi, la Azuga.
Chiar dacă în anii comunismului denumirea a dispărut, fabrica de șampanie
(pardon, spumante!) a continuat să producă sub alte etichete și mărci. Însă să
nu uităm că până la urmă vorbim de un produs care s-a aflat în meniul
încoronării Regelui Ferdinand (hai, dați click, nu vă sfiiți!).
Până în 1945 Rhein era
un nume arhicunoscut, își făcea o reclamă asiduă iar promovarea apărea în multe
din revistele vremii. Advertising, nu glumă!
Iată câteva simpatice
ilustrații apărute în Furnica, Ilustrațiunea română sau altele (sursa
foto, reclame vechi romanesti/facebook).
Doamnele au prea mult
tact, într-adevăr!
Astăzi există o
pensiune în același perimetru, un restaurant mai mult decât decent și un
magazin de vinuri. Am stat de câteva ori acolo, e un locșor liniștit, fabrica
se poate vizita, vi se va explica cum se produce exact licoarea etc.
Dar…ca sa scurtăm
discuția, pentru că sunt zile grele, aglomerate, vorba reclamei de mai jos
(Ilustraţiunea română, 24 decembrie 1938) deseori după o zi de muncă (sau
“muncă”)… merge ceva cu bule.
De ce „ceva cu bule” –
după cum știți, unul dintre primele produse cu denumire geografică protejată
din Europa este chiar Champagne – adică vinul spumant produs acolo unde s-a
consacrat, în regiunea omonimă din Franța. Așa că nici vinului spumant Rhein
nu-i mai putem spune șampanie, ca-n reclamele vechi, deși mulți români încă
numesc generic orice vin spumant „șampanie”. Că tot veni vorba, o altă băutură,
protejată, devenită prin metonimie numele generic al întregii categorii este
coniacul (fr. cognac). Putem, legal, numi coniac doar
distilatul de vin produs tradițional în regiunea Cognac din Franța. Dar să
revenim.
Din portofoliul Rhein
întotdeauna mi-au plăcut Rhein Extra Imperial Brut și Rhein Brut Rose. Primul e
un cuvee pe baza de Chardonnay, al doilea utilizează soiul Pinot noir ca bază.
Viile sunt din podgoria Dealu Mare. Ambele sunt vinuri spumante obținute prin
metoda tradițională (cu a doua fermentație în sticlă).
Cel alb propune o
culoare alb-aurie, un perlaj fin și persistent, cu note proaspete, de pere,
piersici, pomelo, dar și tușe untoase, pe când fratele rose (coral) ne livrează
o aromatică de fructe roșii de pădure, ușor floral și cu iz de brutărie (miez
de pâine proaspătă). Ambele au prospețimea de partea lor.
În ce privește
asocierea culinară, de data aceasta nu mi-aș face prea multe griji, spumantul
fiind un soi de panaceu al asocierilor gastronomice, un vin de toată masa. Dar,
indubitabil, cea mai bună asociere este cu o stare de spirit optimistă, alături
de cei dragi.
La mulți ani, oameni
buni!
*articol aparut in cadrul campaniei Selgros cauta pasiunea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Bine ati venit! Va multumesc pentru vizita si pentru dorinta de a intra in dialog. Va sugerez sa utilizati un ton firesc, fara cuvinte jignitoare. Pe cat posibil as dori ca ideile sa se refere la articolul de fata. Daca aveti ceva personal cu mine atunci nu va referiti la articolul de fata, intrucat nu am obiceiul sa scriu despre mine insumi.