Erau vremuri cand leul romanesc avea aceeasi valoare ca francul francez. Tara se dezvolta, "intelighentia" studia la Sorbona sau in scoli tehnice din Franta. Era inceputul maririi si...maririi Romaniei. Mai târziu, in 1913, in contextul invaziei romanesti in Bulgaria, din timpul celui de al doilea razboi balcanic, ziarul francez L'Ouest-Eclair se intreba pe prima pagina, daca nu cumva Romania este noul jandarm al Europei. Astazi, cu toate complexele si crizele noastre identitare, un asemenea titlul ni se pare venit dintr-o realitate paralela, dintr-un roman SF alternate history. Peste câțiva ani deznodamantul favorabil al primului razboi mondial a dus la formarea Romaniei Mari.
Sa ne intoarcem insa la sticlele noastre.
Suntem in 1891, cand Pierre Mouillefert, profesor la scoala nationala de agricultura din Grignon, publica "Les Vignobles et les vins de France et de l'étranger"(disponibila online pe gallica.bnf.fr). Cartea de 550 de pagini este interesanta si pentru noi, deoarece exista un capitol despre iubita noastra patrie.
Sa incepem cu prezentul.
Romania de azi are aprox. 190.000 hectare. Productia este de aprox 3,7 mil hectolitri, iar exportul este de 100.000 hectolitri!
Romania mica din 1891 avea, conform spuselor autorului, 160.000 hectare cu vita de vie, deci cu doar 30.000 mai putin decat Romania din prezent, care produceau 3,5 milioane hectolitri de vin, din care 2 milioane erau destinate exportului. 2 milioane! De 20 de ori mai mult decat astazi!
Poate credeti ca e o greseala. Ei bine, e posibil ca statisticile folosite de Mouillefert sa nu fi fost 100% exacte, dar cativa ani mai tarziu, descoperim un amplu articol in La Vigne Francaise, nr.12, 30 iunie 1896, intitulat "Le vin en Roumanie". Aici, corespunzator anului 1891, apar urmatoarele cifre: 159.589 hectare si 3.557.490 hectolitri. Cat despre export, chiar daca sunt neconcordante in text, cifra de 2 milioane se repeta. De remarcat ca sursa de citare e diferita, si anume un raport al ministrului italian delegat in Romania.
Victor Axenciuc, autorul volumelor intitulate Istoria economica a Romaniei. Cercetari Statistico-istorice 1859-1947 (ed. Academiei Romane 1996, disponibila online pe digibuc.ro), propune in volumul dedicat Agriculturii, pentru 1891 152.000 hectare si o productie de struguri de 3260 mil kg, in vreme ce in 1892, suprafata ramane aprox egala dar productia creste la 4464 mil kg struguri. Autorul foloseste o "rata de schimb" de 143 kg struguri pentru 1 hl de vin, deci cifrele inaintate de francezi sunt relativ corecte.
Cifrele se confirma. Interesant ca anul urmator, in 1894, exporturile romanesti scad drastic, cam pe la nivelul din prezent, in principal deoarece recolta 1893 a fost dezastruoasa, de numai 1.25 milioane hectolitri, fata de 3-3,5 milioane in anii anteriori.
Sigur, asta nu inseamna ca in ce priveste calitatea eram campioni, insa cantitativ publicatia amintita afirma ca la nivelul Europei, sub aspectul recoltei la hectar, eram nec plus ultra: 1892- 22,5 hectolitri/hectar, de doua ori mai mult decat in Franta.
Si acum ajungem la bani. Mouillefert spune ca cele mai bune vinuri romanesti se vindeau cu 20-22 franci/hectolitru. Nu da o valoare medie sau minima, dar daca ne uitam la capitolele altor tari din jur, as zice ca o medie de 15 franci/hl nu ar fi absurda.
Sigur ca valorile au relevanta maxima doar in contextul lor. De aceea, va rog sa luati cele de mai jos ca o simpla speculatie. Am utilizat pentru conversie singura valoare relativ constanta in timp: aurul.
Daca aveti alte perspective si argumente, as fi curios sa le aud.
Daca aveti alte perspective si argumente, as fi curios sa le aud.
1 franc din perioada amintita valora 0,29 gr aur
Azi 1 gram aur= 33 euro
0,29 grame =9.57 euro
1 franc 1896= 9,57 euro
15 fr/hectolitru
143 euro/hectolitru
1,43 euro/l
2 mil hectolitri=286 mil euro
Daca ar fi sa exprimam in euro exportul de vin al Romaniei anilor 1890, am ajunge la frumoasa suma de 286 milioane euro.
Conform ultimelor statistici (2014), exportul actual de vin se gaseste undeva intre 16 si 20 milioane euro.
Doamnelor si domnilor, cifrele ma scutesc de concluzii ample.
La Belle Epoque? Cred si eu...
Interesant.
RăspundețiȘtergereAs fi curios sa aflu si structura exporturilor (soiurile). Perioada este imediat dupa aparitia filoxerei in Romania, deci banuiesc ca era un amestec de soiuri traditionale si probabil (putin) soiuri internationale.
si hibrizi. Era haos. Structura exporturilor asa cum se face ea astazi, pe soiuri etc, nici nu cred ca se facea. De altfel, soiul in sine nu era atat de titrat cum este astazi, nici macar in Franta. Cru-ul era de baza, de unde anume vine vinul. Din ce anume se facea, presupun ca tinea mai mult de cunoscatori, decat de publicul larg
RăspundețiȘtergereCred ca ai dreptate, mai ales daca fac analogia cu Douro, in Portugalia. Abia in ultimii ani a inceput sistematizarea plantarilor (si implicit reducerea soiurilor plantate). Ei insisi spun ca inainte, cind murea un butuc, se punea altul in loc ("altul" = unul oarecare, de aceeasi culoare, rosu sau alb :-)).
RăspundețiȘtergerePentru mine a fost relevant cind am vazut un "Journey into wine", in Portugalia, cu Dirk Niepoort la crama, in perioada recoltei. Ii trece o ladita cu struguri prin fata, si e intrebat ce soi e acolo, la care omul da neputincios din cap... nici el nu stia.