Purcari. Pe care l-am baut.

In aceste vremuri festive, noi, astia, mai fara tigle pe casa, sau, in fine, mai cu experienta (ce de virgule, pe care le-am baut) nu putem sa nu ne amintim de celebra, ilustra, deja folclorica sceneta cu Horatiu Malaele. O stim de la revelioane, an de an, via TVR. Pe care l-au baut.

Intamplarea (bine ticluita in niste birouri de la Chisinau, am banuiala) a facut sa am de acest Craciun mai multe vinuri in "teste", de la Vinaria Purcari. Pe care, logic, le-am baut.

Acuma, inainte sa-mi pierd constiinta, pardon, cunostinta, desi...oricum, sa revin iar si oarecum din nou, as zice ca pe langa interpretarea lui Horatiu Malaele, marele merit este al regretatului umorist Dan Mihaescu (capodopera fiind "Aşa e în tenis", Toma Caragiu). Sa trecem in revista, cat mai putem, mai pot si alte conjugari:
Vinohora Alb 2014, Feteasca alba si chardonnay. Prima sticla s-a dus mai greu, insa a doua...Pfa, ce-a mai curs! Era si un avat prajit...Amarui. Si vinul dulce amarui, grefa, vanilie, Mar verde, piersici, gutuie. Cu smirghel. Bun, ce sa mai...85
Purcari Rose 2014.  Alt lot, alta vitamina, alt codoi. Rose intens, cu capsune, cirese si zmeura, ataca papilele, are dioxid cat sa faca curgerea intensa. Pare ca e un soi de sauvignon blanc rose, soc, grefa, aroma de mai vreau. E greu... si tare. 83
Vinofora, ohm, scuze, Vinohora rosu 2014, Malbec si Rara neagra. E soiul de rosu foarte suculent, cu taninuri lichide, dulci, fructat, fructat ca un drajeu Bucuria. Cirese negre, visine, vanilie, ierburi, "cald" dar mustos. 85 puncte pe care le-am baut. Cu cealalta mana tin bucataria. 85
Freedom Blend 2013. Rara neagra, Bastardo (bun nume!) si Saperavi. Se intorce iar, la fel de juicy si frumos, modern dar plin de farmec provincial, de accent. Daca va intrebati care e deosebirea fata de "pe care l-am baut"-ul Vinohorei, ei bine, e vorba de o mai mare suplete in corp, desi e mai intens, de un "duca-s-ar pe gat" mai accentuat. Accent, ce va spuneam? Cand e rece miroase a telemea...85
Alb de Purcari 2013. Chardonnay, Pinot gris si blanc. Vin serios, cu lemn, cu de toate, un soi de...Amaury? Domnu' Dan? Asa? As putea sa dau 10 descriptori, insa un lucru e cert: e vinul alb de Purcari care se bea cel mai repede si care lasa impresia cea mai buna. Aici nu mai pot sa zic "pe care l-am baut", deoarece s-a baut prea repede. De altii. 87
Si asa ajungem la sef. Negru de Purcari 2012. Cabernet, Rara si Saperavi. Chestia fantastica e ca de la un Negru te asteptai la greutate, la brutalitate. Insa in afara culorii intense, totul e domnos, fin, bine lucrat, vin cu structura. Fructe negre si rosii, marochin si tabac fin, Cred ca se fac progrese peste Prut. Mari. 90







Da' ce credeati ca va las? Noo. Stati sa mai beti un paharel, o sarmaluta. Si ce daca e 12? Luati un caltabos, un pahar de-amestec de libertate! E decembrie, revolutie, Ceausescu, pai, pai? Libertate, da! Cum care? Pe care am baut-o! Tineti bucataria cu o mana, ca se dezintegreaza. Caltabosul in alta, sigur. Nu scapa farfuria din cealalta si cu ultima tine paharul asta de Negru! Da, bine! Prea multe maini, zici! Ei, asi! Metamorfoza, Kafka, frate! C-asa-i in tenis!

La multi ani! Si mai multa sanatate! Pe care am...


4 vinuri de la Cramele Rotenberg (28.12.2015)

De-a lungul timpului, am ajuns ca imi formez impresia ca asa numitul "bottle variation", adica variatia de la o sticla la alta, este mai prezenta statistic la Cramele Rotenberg decat la alti producatori. O fi metoda de producere, mai rustica, o fi de la "nefiltrat"(mai mult sau mai putin), o fi de butoaiele home-made, sau de la loturile diferite? Nu stiu. Cert e ca de la acest producator din Dealu Mare am gustat si sticle dezamagitoare, dar si unele din cele mai sincere si frumoase vinuri romanesti.

Notorius 2009. O culoare matura nitel avansata pentru 2009. Aduce visina din visinata, un pic de aciditate volatila, baton cu rom, alaturi de ceva rustic, amintind de pruna afumata. Poate ma insel, dar pare din alt lot decat cel de care va povesteam aici. Are si o taninozitate si o abundenta de depuneri de care nu-mi amintesc.  Dar se poate bea, no problem. 77
Emeritus 2008. Aici totul e bine, serios in nas, cu arome de tabac, pielarie, mixate cu fruct, gustul intra voios, lin curgator, pana te trezesti cu o senzatie amara, persistenta. Oricat aer i-am dat, tot acolo am ajuns. Nu stiu ce sa zic. Eu nu ma consider institutie, ca sa vorbesc la persoana intai plural, dar prefer sa nu "îi acordam" puncte.
Emeritus 2009. Alta treaba, alta satisfactie. Intrucatva asemanator, dar mai solid, mai suculent, mai baubil. L-am descris bine aici. 87 
Primus 2008. Am gustat vinul in tandem cu Notorius 2009. Dupa  relativa dezamagire, Primus 2008 a parut nu numai vizual mai proaspat, cu o culoare mai sanatoasa, dar si gustativ a oferit o satisfactie superioara. Mult mai fin, cu pastise de visina (mix de prospata si din compot), cacao, vanilie, coacaze si afine, cu aciditate mare care impinge vinul pe gat si rezolva fripturi grele, la cuptor, de sezon. Un vin foarte bun. 89
*nu stiu daca toata lumea e constienta, dar toate aceste vinuri sunt produse din Merlot. 

Nu cred ca e un mare mister ca imi place Rotenberg, cu budanele sale intoarse, cu conacul vechi de nou, cu monopolul univarietal din vie, cu maniera sa de a vinifica "a la garagiste", ba chiar si relativul jemanfisism al etichetelor sale (are 3 vinuri cu aceeasi ilustratie, diferentiate doar prin nume). E drept ca am recomandat etichetele sale, de cateva ori, pentru cadouri corporatiste de sarbatori. La fel de drept e ca am cumparat mai putine vinuri decat am gustat. 
In noul an, asa cum imi doresc si eu sa fiu mai bun, tot asa il doresc micului producator din Ceptura sa asigure o mai mare constanta a produsului sau. 
Nu de alta, dar Isus se naste iar si iar in fiecare an. Cumparatorii...mai rar.  




Cele mai bune vinuri romanesti incercate in 2015

In 2015 am baut cateva vinuri romanesti care mi s-au parut foarte bune. Vinuri de peste 90 pct., sau pe acolo. Ori m-am inmuiat eu, ori chiar se fac progrese. De dragul discutiei sa presupunem a doua varianta. 
Cele mai cele au fost (ordinea e oarecum aleatoare):


Sauvignon Blanc Rezerva 2014 Licorna Winehouse. E putin nedrept pentru cititor, deoarece vinul nu este inca lansat, dar mi s-a parut un vin foarte bun, pe care abia astept sa-l vad in varianta finala. 90
Principesa Margareta Rosu 2009 Domeniul Coroanei Segarcea, un Marselan foarte bine facut, catifelat, omenos. 90
Revelatio 2014 Davino (Sauvignon blanc si Feteasca alba) 87-90 (I could be wrong, i could be right, vorba lui PIL)
Solo Quinta 2014 Cramele Recas (Chardonnay, Feteasca regala, Sauvignon blanc, Muscat si Cabernet franc vinificat in alb) Cred ca e cea mai buna varianta de pana acum. Greu de ignorat. 90.
Davino Rezerva Alb 2012 (Riesling italian si Sauvignon blanc) Ce pot face oamenii astia dintr-un riesling italian...92 pct.
Cuvee Guy de Poix 2011 SERVE, o feteasca neagra de 15,5%. alcool foarte bine integrat, suculenta. 90-91
Davino Rezerva rosu 2009 (cab, merlot si fn). 92-95 Probabil cel mai bun rosu romanesc 
(ever!).
Smerenie 2013 Crama Oprisor, inca nedescris pe blog, dar luat in verb la unvinpezi. Pentru cei care apreciaza mai mult aroma decat gustul, asta e vinul. Foarte complicat si schimbator. 90 pct
Si ultimul intrat in lista mea,  pentru ca l-am incercat ieri, nu pentru ca ar fi cu ceva mai slab decat celelalte: Chardonnay 2012 Terre Precieuse Domeniile Franco-Romane. Un ch de tip burgund, texturat, consistent, lung. O mare surpriza. 90 pct

In ce priveste vinul rose, aceasta ruda mai risipitoare si hedonista a vinului rosu, mi-au placut anul asta Alira Rose 2014 (din nou va trimit la uvpz), dar si Har 2014 de la Dagon Clan Wines. 

Iar la bule e relativ simplu (pentru mine), daca le excludem pe cele cu fermentatia secundara realizata in alta tara. Astfel ramanem cu: Prince Stirbey ExtrabrutPanciu Brut si Zarea 100 Brut natur

Cin-cin si la mai mare!

Razboiul Stelelor, varianta pentru prescolarii mai mari sau mai mici

Abia dupa ce am vazut acest ultim film din serie mi-am dat irevocabil seama cat de infantile sunt celelalte. Sigur, aveam si inainte  un oarece sentiment, insa cele vechi fac parte din categoria filmelor care se clasicizeaza, capatand in timp un strat protector la ridicol. 
Mai cred ca JJ asta (JJ Abrams, regizorul n.a) si-a vandut sufletelul cuiva, pentru ca nu imi dau seama de ce e tot timpul chemat sa distruga cate un nume mare. A facut treaba buna cu noile Star Trek, nu? De la un serial destept s-a ajuns la niste filme ridicole, cu adolescenti. 

Asa ca probabil e alegerea fireasca pentru un nou Star Wars. Care, pentru mine, este o intrezarire a viitorului. Viitor in care cu suficienta reclama poti bate recordul de incasari cu un film care pare copiat dupa alt film din aceeasi serie. Vuieste netul de cronici entuziaste si pare ca putina lume se mai da in spate sa zica: bai, da n-am mai vazut o data partea asta cu Death Star? Si partea cu unul care poarta casca metalica? Care e de partea rea a șfortei? Si mizeria oedipiana, paricidul? Come on, in 40 de ani nu ati reusit sa gasiti ceva, orice, altceva? E drept ca infantilizarea asta e in ton cu planul Disney de reducere a varstei publicului tinta. Pana la urma sa nu uitam ca s-a lansat si in varianta dublata, pentru prescolari, dupa ce, pe vreo 5 canale simultan, s-au dat in nestire filmele vechi si serialele de desene animate. Cam pe acolo e nivelul. Il pot vedea si parintii, dupa ce au consumat la cafeneaua multiplexului un Strongbow (mama), care e cidru* si noua Bergenbier Ale (tata) care e prima ale din Romania*. 

Familia iese entuziasmata din sala de cinema dupa ce a vazut cel mai bun film al anului*. Pe holurile mall-ului se aud pastise din coloana sonora a filmului, alternate cu jingle bells si leru-i ler. Se incarca in portbagajul loganului cumparaturile din Carrefour, din care nu lipsesc un baton de salam cristim, un pate martinica (pentru ala micu'), doua Coca cola la 2,5 litri, cate o sticla de Craita Transilvaniei si una de Sange de Taur, ca daca de sarbatori nu suntem boieri, apai cand sa mai fim.

Sarbatori fericite! Forta s-a trezit! 

Vinuri noi din Carastelec. Vinca Wines.

Am degustat recent (le-am baut mai degraba, dar suna mai bine "le-am degustat". Dă, asa, o nuanta de profesionalism:) cateva vinuri de la Vinca Wines aka Carastelec Winery, din localitatea omonima, jud. Salaj, posesorii unei crame moderne si a 22,4 hectare  cu vita de vie plantate in 2011. Am incercat cateva si anul trecut si mi s-a parut un inceput promitator, asa ca am primit cu bucurie sarcina de a evalua vinurile noi.  

Pinot Noir alb 2014. Un vin ceva mai moderat aromatic, acid, cu arome delicate de melasa si cirese albe, amarui pe final. 35 lei, pe site-ul cramei. 79 pct
Chardonnay Sophia 2014 (de la Sophia Bathory, principesa Transilvaniei, care a donat in 1650 paduri si vii bisericii din Carastelec). Alb-auriu, maturat in baric, cu nas frumos, plin de arome calde, de patiserie, si florale. Putea fi ceva mai plin in gust. La 12C aduce in fata adieri, ce-i drept discrete, de alcool, iar la 8-10 pare usor apos. Lasa un iz interesant, afumat. 45 lei, 82 pct. Trebuie perseverat, potential exista!
Rhein Riesling 2014. Culoare aurie frumoasa, arome minerale si florale, usor picante, gust plin, cu nerv si lungime buna. Desi este vin demisec (undeva pe la 6 gr), se prezinta bine echilibrat de aciditate. Agreabil. 30 lei, 83 pct.
Rose 2014, din Pinot Noir. O Culoare rose pal, nas proaspăt, de cireșe, coacăze roșii, gust cu aciditate mare, cu final de grapefruit și cireșe albe. 35 lei, 83.
Friza Rose 2015 efervescent. Sec (11 gr). Un petiant obtinut din Pinot noir. Rose somon, cu arome (zmeură si căpșuni) bine scoase in fata de efervescenta, insa ce dioxidul scoate afara, zaharul pare a introduce inapoi. Dupa mine trebuie racit mai mult decat un spumant normal. 11,5%, cu alcool bine ascuns. 80, 35 lei. 
Inteleg ca, in fapt spumantele reprezinta viitorul programat al acestei crame, insa nu stiu daca directia semi-sparkling este foarte profitabila, in fond in aceasta raza de pret acesta exista multe "bule" mai spectaculoase (pentru mine), in mare parte din import, dar sunt si cateva romanesti la care ma gandesc. Pe de alta parte, petiantul e un soi de nisa in nisa. E doar o sugestie venita din propriile mele gusturi, care sunt departe de a fi universale sau infailibile.

Si asa ajungem la Pinot Noir Benedict 2014, un vin care arata comparativ cu celelalte precum Radu Rizea in pozele de grup. Dar cum pozele de grup se fac, de regula, in ocazii festive, tot asa a fost si cu experienta mea cu Benedict, astfel incat e posibil sa-l fi apreciat mai mult. Numele ii vine de la papa Benedict al XIV-lea, care în anul 1754 a dăruit bisericii din Carastelec dreptul de a ține hramul. Vine intr-o culoare de un rubiniu stralucitor, cu o aromatica interesanta si frumos depliata, de tutun si pamant reavan, cafea, fructe rosii proaspete (cirese, zmeura), un gust bun intens fructat, cu aciditate buna si o "coada" lunga, picanta, condimentata. Nivelul de alcool e mare (14,5) insa foarte bine integrat. 60 lei, 86 pct.

In special acest vin ma face sa cred ca lucruri foarte frumoase pot iesi, in viitor, din Carastelec. Eu sunt pe receptie, Vinca, ai legatura! 





Berea artizanala romaneasca. Un punct de vedere.


Am incercat de curand cateva beri neaose care intra in categoria "de artizanat". N-o sa fac note de degustare, mai ales ca in blogosfera noastra sunt voci mai puternice in ceea ce priveste hameiul, maltul, drojdiile si combinatiile dintre ele. Oricum, azi am o abordare diferita a problemei.

Sikaru din Bucuresti se vinde la 8-9 lei 0,33l, Terapia (Timisoara) pleaca de la aproximativ 7 lei (0,5l), iar Zaganu (Cheia, Prahova) undeva tot in jurul acestei sume. in vreme ce, din ce stiu, licorile de la Ground Zero (Bucuresti) se vand cu 10-11 lei (0,33). Precizez ca Terapia si Zaganu produc beri tip pils. Zaganu si-a extins portofoliul de curand cu o IPA si o bere rosie (nu le-am gustat, nu stiu cat costa). Sikaru si Gound Zero au intrat de prima oara in hora berilor speciale cu Stout, IPA, bere alba, in primul caz, si Pale Ale, IPA si Imperial IPA, in cel de-al doilea.  

N-o sa vorbesc de calitatile lor, oricum sunt superioare lagerului/pils industrial. Sigur, in unele cazuri, fiind nefiltrate si nepasteurizate, pot aparea probleme. Cum a fost cu ultima sticla de Zaganu blonda, care era cam aramie (transport, temperaturi de pastrare, etc). Se intampla. 
Insa din punctul de vedere al unuia care stie cum se misca piata vinului, si nu de ieri de azi, recentul val de artizanat seamana foarte tare cu ce s-a intamplat cu vinul dupa 2000 si mai ales dupa aderarea la UE. Atunci au aparut zeci de producatori mai mari sau mai mici, majoritatea intrand nu in joaca celor mari (Murfatlar, Cotnari, Jidvei si Vincon) ci intr-o nisa de calitate, cu preturi pe masura. 

Zaganu&Co nu vor reusi niciodata sa produca un lager/pils ca la carte la 2 lei pe sticla. Din realism nici nu cred ca si-au propus. Sa te lupti cu cine? Cu Bergenbier, Ursus si Heineken? Bergenbier isi face reclama mincinoasa la tv de saptamani, cu Ale a lor, care e prima din tara. Si daca nu e prima din tara, atunci e prima distribuita national, si daca nu e prima distribuita national e prima industriala distribuita national si asa mai departe. De pomana striga unul sau altul pe facebook. Cainii latra, caravana trece, se mai adauga un asterisc, o nota ilizibila in josul ecranului, avocatii prospera etc. Sunt companii prea mari ca sa se impiedice de artizani sau de bunul simt.

Dupa atatia ani vinul are inca probleme de defazare cu raportul pret calitate din piete dezvoltate. Ce cumperi la noi cu 10 euro se poate cumpara si cu 3-5, prin alte tari. Din realism, multi producatori romani exporta la preturi mai mici decat vand in Romania. Apoi au venit importurile, care si asa supra-pretuite, cu mark-up-ul importatorului etc, tot ne pun pe ganduri. Stiu oameni din industria autohtona care considera ca un vin de 12-15 lei de import nu are cum sa fie vin. Nu isi pun nicio clipa problema ca propriul lor vin este prea scump, comparativ cu ce se intampla afara.

Ori asta urmeaza sa se intample si la aceste beri artizanale romanesti. 8 lei pe un lager? Come on! Bere alba tot 8 lei? Cum sa dau atata cand pot cumpara un Schneider sau un Weihenstephaners la acelasi pret daca nu mai ieftin? Sau IPA precum cele de la Brewdog sau Flying Dog?  Deocamdata eforturile romanesti sunt la mare distanta in ce priveste calitatea. Insa sunt sigur ca eforturile lor sunt perfectibile. Sa-i incurajam!

Apoi, berea are un avantaj tocmai din neajunsul fata de celelalte bauturi, hai sa le zicem "concurente". Berea este mai perisabila. Cu cat e mai proaspata, cu atat e mai buna (in general, existand desigur si exceptii, beri inghetate, invechite, de dubla fermentatie, etc). E mai greu sa aduci pentru tap butoaie de bere proaspata nemteasca sau belgiana intr-un pub din Galati. 

Gandindu-ma la problemele vinului de calitate, am asa o banuiala ca si aceasta nisa de bere artizanala se va confrunta cu aproximativ aceleasi probleme: lipsa de educatie a consumatorului, lipsa de educatie a distribuitorilor, carciumarilor, etc, probleme de defazaj fata de preturile din pietele mari, fata de produse asemanatoare din import, etc. 
Ramane de vazut daca le vor rezolva mai repede decat vinarii romani. Ceea ce n-ar fi greu, deoarece multe din ele nu si-au gasit inca rezolvarea pe taramul strugurilor.

Oricum ar fi, eu va indemn sa gasiti aceste beri si sa le incercati. In pub sau club, decat 9-10 lei pe un Heineken la 0,33, mai bine 12-15 pe una din romanestile amintite, fie si la draft. Parerea mea!

Vinuri de la M1 Crama Atelier si alte capricii

Saptamana trecuta, in mareata mea urbe, dupa ce Valentin Ceafalau si-a terminat prezentarea vinurilor de la M1 Crama Atelier, am stat la taclale printre sorbituri si imbucaturi. Vinurile in sine au fost foarte bune, cu feteasca neagra si blend-ul de Cabernet si Merlot in mare forma. Un alt plus al serii a fost redescoperirea locantei Mon Caprice, "ranforsata" de un nou patron, tanar si cu idei bune. Bucataria e la vedere, bazata pe gratar. Cum stateam si il ascultam pe Vali, trece un baiat cu o tava pe care se afla un frumos antricot de vita gros cat pumnul si arunca bucata pe gratar. Mi-a fost clar ce urmeaza sa mananc la "afterparty", ca sa zic asa. Au incercat sa ne ispiteasca cu niste muschiuleti si alte bucati maiastru fasonate, insa am fost neinduplecat in hotararea mea, iar Vali mi-a tinut isonul. Cine poate rezista la o friptura de un kilogram? Eu nu! VA zic doar ca Leatul cabernet&merlot s-a elevat atat de tare prin asociere, incat s-a apropiat de vinul perfect

Anyways, iata ce s-a dat:

Chardonnay Leat 6500 2013. Nas elegant, dominat de inflexiunile lemnului, însă bine integrat. Fata de 2012 ananasul e numai proaspăt, cu un final ușor pelinat, ca de pulpa de grapefruit. Are densitate și prospețime, însă nu e foarte complex. Nici nu-i obligatoriu. 85-86 pct.

Pinot noir Leat 6500 2012. Un pinot bun, în condițiile terroirului de Murfatlar. Rosu rubiniu, cu nas de pielărie, pământ si ierburi, fructe roșii zaharisite. În gust e mai proaspăt decât așteptările, aciditatea este sus, însă printre fructe apar și cele negre, ceva afine și taninurile lor. 85. 

Feteasca neagră Arezan 2012. Un exemplar reusit, in care aciditatea si nuantele dulcege, glicerinoase isi dau mana prieteneste. Nas condimentat, cu adieri de lemn. prune si visine. Taninuri dulci, final amabil. 86

Sable Noble rosu 2012. Vin de cursa lunga, amabil, fără complicații. Mure, cirese negre. Sangre de Toro like (de al lui Torres, nu de la Mizil nord). Bun, 82-83. 

Cabernet sauvignon & Merlot Leat 6500 2011. Am scris pe larg de el aici. A evaluat frumos, taninurile si-au schimbat starea de agregare, devenind mai fluide. Are o remanenta de cireșe negre și amare. 87-88

Antricot de vita la gratar medium-rare "Mon Caprice" 2015. (presupun ca era antricot, intrucat am comandat ostensiv :"Vreau si eu o bucata din aia"). Fraged, gustos, bine fript la suprafata, la flacara deschisa, stropit cu uleiuri aromatice, parpolit pe toate partile.  92 pct.

  
PS: 1. Preturile vinurilor sunt de la 30 si ceva, pentru Sable noble, pana la 60 si..., pentru cupajul rosu Leat. 2. Majoritatea fotografiilor sunt "imprumutate" de pe blogul de companie tinut de Vali