Avem un rosu rubiniu intens, cu aromatica de tabac, cerneluri, rugina, lemn ud și ardei verde dar și un iz usor salin amintind de roșiile uscate. Deși intens nu e foarte fructat în nas. Gustul in schimb e destul de suculent, fara a fi pastos, cu niște taninuri fine, amintind de afine. Apare o fațete vanilata, dar nimic over the top din punctul de vedere al impactului lemnului. Are o buna tipicitate si o aciditate cam prea vie. Aciditatea pare un pic cam prea vie, chiar daca mi-as fi dorit sa se exprime mai putin evident, poate fi totusi un indicator al unui potential de invechire, sa zicem mediu. Si alcoolul (14,5) iese usor din corp, de unde si recomandarea de servire undeva pe la 16 grade. Din nou, exista posibilitatea ca in doi-trei ani lucrurile sa arate mai bine.
Asadar, pe ansamblu, un efort solid, un vin care are ritm, chiar daca usor cliseistic (Napa cab style), dar nu e tocmai ritmul meu, ca sa zic asa. Motiv pentru care: 84 pct. 65 lei in magazinele specializate.
Vorbeam de ritm, asa ca o asociere reusita ar fi cel mai "mic" film din lista nominalizatelor la categoria "cel mai bun film" la premiile Oscar de anul acesta. E un film independent, deja castigator al festivalului Sundance, o pelicula despre un tanar baterist de jazz (Miles Teller) si profesorul pe care incearca sa-l impresioneze (J. K. Simmons, nominalizat pentru rol secundar). Povestea in sine nu e extraordinara, tot cliseistica intr-un sens (sacrificiul personal pentru reusita intr-un mediu concurential), insa tanarul regizor (si scenarist) Damien Chazelle a reusit sa articuleze foarte bine ambitia tanarului si severitatea extrema (chiar maniacala s-ar putea zice) a profesorului intr-un film cu ritm, cu multa muzica bigband (si coloana sonora e foarte buna, puteti asculta piesa care da si titlul filmului aici) si foarte bine "tras" tehnic vorbind (filtrele de culoare induc o atmosfera inchisa, usor claustrofobica).
Va invit sa vizionati o secventa elocventa:
FN asta este overpriced rau si nici nu m-a convins la targ cand am gustat-o. In schimb am avut o revelatie, cea mai buna FN ce am baut-o la noi am cumparat-o de la targul de la agronomie iarna trecuta. La standul Rovit SA aveau si gama lor de Horeca (seria castel-dealu mare). Mi-am zis ca hai sa ma risc caci la pret costa doar 17 lei...Am cumparat si un CS tot din aceeasi gama, amandoua seci cu 13% alcool. Ambele de vis, dar FN a fost peste CS. O FN neagra plina de cacao, capucino, tiramisu...Merita, daca o gasesti plus ca aluat si ceva medalie la un concurs intern. (asta stiu ca nu prea conteaza). Din pacate nu mai expun la agronomie si nu au in bucuresti magazin.
RăspundețiȘtergereP.S. Legat de film, ff bun cu un "Terence Fletcher" de zile mari, un rol ce i-a venit ca o manusa. Filmul mi-a adus aminte de alt film mai vechi: "The Karate Kid", binenetels ca la alt nivel a fost cel cu JK Simmons, a fost peste.
Cea mai buna feteasca e facuta de Rovit? M-ai facut foarte curios.
RăspundețiȘtergere