Cotes du Rhone e o denumire de origine, corespunzand unul areal de aproximativ 100.000 de hectare. Se intinde de la Lyon, in sud, pe valea Ronului, pana mai jos de Avignon, fara a ajunge la mare, pe malul careia stapanesc alte AOC-uri cum ar fi Cotes du Provence si Languedoc(-Roussillon).
Pe scurt, avem o piramida. La baza ei, responsabila cu 50% din productie este Cotes-du-Rhone AOC. Aici vorbim de o recolta nu mai mare de 52 hectolitri la hectar si un volum de alcool de minim 11, totul de pe o suprafata mamut de 85.000 de hectare.
 |
| source: wikipedia |
Peste acest strat se situeaza AOC Cotes-du-Rhone-Villages plus denumirea comunei. Suprafata cultivata e mai mare, dar si calitatea este la fel. 6500 hectare, minim 12% si o recolta ceva mai mica in medie- 37hl/hectar. Comunele care isi pot adauga numele sunt: Cairanne, Chusclan (rosu si rose), Gadagne, Laudun, Massif d'Uchaux (doar rosu), Plan de Dieu (doar rosu), Puyméras (doar rosu), Roaix, Rochegude, Rousset-les-Vignes, Sablet, Saint Gervais, Saint Maurice, Saint-Pantaléon-les-Vignes, Séguret, Signargues (doar rosu), Valréas si Visan.
 |
| viile din Chateauneuf source: cellierdesprinces.com |
Ultimul nivel e ocupat de apelatiile de sine statatoare: Beaumes de Venise, Château-Grillet, Châteauneuf-du-Pape, Condrieu, Cornas, Côte-Rôtie, Crozes-Hermitage, Gigondas, Hermitage, Lirac, Rasteau, Saint Joseph, Saint Péray, Tavel, Vacqueyras si Vinsobres. Starul detasat este evident Chateauneuf-du-Pape, desi tocmai din acesta cauza a sosit timpul pentru o alta lamurire.
Dupa cum puteti observa pe harta exista doua "Rhone"-uri. Unul de nord si unul de sud. Cel de sud include Chateauneuf, Gigondas, Lirac etc, toate vinuri destul de asemanatoare sub aspectul strugurilor utilizati. In fond Rhonul de sud e cunoscut si ca GSM, initiale provenind de la grenache noir, syrah si mouvedre, dar pe langa acestea trei mai pot face parte din amestec (ca accesorii, in proportii mici) si alte variatati. Doar in Chateauneuf sunt permise pana la 13 varietati in cuveul final, unele din ele fiind plantate pe suprafete foarte mici, cum ar fi counoise, muscardin, terret noir sau vaccarèse, dar tot aici este posibil, in masura in care provine din unele parcele mai cu motz, vinul sa fie un grenache 100%, dar acesta e un excurs nesemnificativ, iertati-ne!
Dupa cum puteti observa pe harta exista doua "Rhone"-uri. Unul de nord si unul de sud. Cel de sud include Chateauneuf, Gigondas, Lirac etc, toate vinuri destul de asemanatoare sub aspectul strugurilor utilizati. In fond Rhonul de sud e cunoscut si ca GSM, initiale provenind de la grenache noir, syrah si mouvedre, dar pe langa acestea trei mai pot face parte din amestec (ca accesorii, in proportii mici) si alte variatati. Doar in Chateauneuf sunt permise pana la 13 varietati in cuveul final, unele din ele fiind plantate pe suprafete foarte mici, cum ar fi counoise, muscardin, terret noir sau vaccarèse, dar tot aici este posibil, in masura in care provine din unele parcele mai cu motz, vinul sa fie un grenache 100%, dar acesta e un excurs nesemnificativ, iertati-ne!
 |
| Cote-Rotie |
In nord lucrurile se schimba oarecum- syrah-ul fiind strugurele dominant, iar in unele apelatiuni exclusiviste (un eufemism pentru "a naibii de scumpe") cum ar fi Cornas vorbim de vinuri monovarietale. In Hermitage si Cote-Rotie este permis si amestecul de struguri albi pe langa syrah. Dar sa intelegem ca acestea nu sunt reguli 100% generale, in unele apelatii procentele pot varia, fapt intarit si de varietatea tipurilor de sol si microclima.
Ca veni vorba, sa precizam ca in nord predomina granitul si terenul argilo-calcaros, pe cand in sud vom gasi un sol nisipos si calcaros, pietrisuri, loess si chiar roci magmatice.
 |
| source: winefolly |
N-am pomenit nimic de vinul alb si e cazul sa remediem situatia. Chiar daca Cotes du Rhone este o patrie a vinului rosu (aprox. 75% din total), totusi exista si vinuri albe destul de respectabile. Din acest punct de vedere putine lucruri pot depasi renumele apelatiei Condrieu, unde se produce un viognier 100%. Iar unul din acele lucruri ar fi un Château-Grillet, o apelatiune monopol, de sub 4 hectare, unde tot viognier-ul face legea. In rest, vinul alb de Rhone trebuie sa fie 80% compus din clairette, grenache blanc, marsanne, roussanne, bourboulenc sau viognier. Pe langa acestea mai pot apare cantitati mici de picpoul blanc sau ugni blanc.
Bon, cam asta ar fi povestea pe scurt, cu mentiunea ca in regiunea Ronului de sud mai exista si alte apelatii in afara AOC Cotes-du-Rhone, unele destul de mari, responsabile pentru cantitati insemnate de vin, dar fara a excela la capitolul calitate. Cele mai notabile ar fi Ventoux (fostul Cotes-du-Ventoux) si Cotes-du-Luberon, unde se produc vinuri preponderent din grenache si syrah, deci destul de asemanatoare vecinilor de la vest si nord.
Puteti accesa mai jos o scurta lista cu vinuri din aceasta parte de lume care mi-au trecut pe la nas, cel mai adesea cu rezultate incantatoare.
Cotes-du-Rhone:
2007, Belleruche, M. Chapoutier (disponibil in Ro)
2010, Rive droite, Rive Gauche (disponibil in Ro)
blanc 2012, Le Serre (disponibil in Ro)
Cotes-du-Rhone-Villages:
Cotes-du-Rhone-Villages plus:
Plan-de-Dieu 2010 Ferdinand Labarthe (disponibil in Ro)
Cairanne blanc 2010, Camille Cayran
Valreas 2011, Ferdinand Labarthe (disponibil in Ro)
Cru-uri:
Rasteau 2007 Domaine des Escaravailles "Heritage 1924"
Lirac 2009 Domaine de la Rocalière
Gigondas 2009, Duc de Meyreuil, Ogier
Gigondas 2009, Guigal (disponibil in Ro)
Crozes-Hermitage 2009, Guigal (disponibil in Ro)
Chateauneuf-du-Pape 2007, Reine Jeanne, Ogier
si de la vecinii mai saraci:
Ventoux Rose 2012 Balma Venitia (disponibil in Ro)
Ventoux Rosu 2009 Nadal, Domaine de la Fondreche
PS: iata aici o descriere a zonei din partea d-nei Jancis Robinson MW, de la care puteti afla si numele celor mai remarcabili producatori din aceaste zone. Nord si Sud.
PS: iata aici o descriere a zonei din partea d-nei Jancis Robinson MW, de la care puteti afla si numele celor mai remarcabili producatori din aceaste zone. Nord si Sud.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Bine ati venit! Va multumesc pentru vizita si pentru dorinta de a intra in dialog. Va sugerez sa utilizati un ton firesc, fara cuvinte jignitoare. Pe cat posibil as dori ca ideile sa se refere la articolul de fata. Daca aveti ceva personal cu mine atunci nu va referiti la articolul de fata, intrucat nu am obiceiul sa scriu despre mine insumi.