Acest vin este un private label pentru Attila Verestóy.
Practic aromele datorate lemnului- e drept destul de "curate", chiar daca nu fine, vin in variate forme- de la pastaie de vanilie, la amestecuri florale- de lamaita si frezie, cu finish picant "ars", de cofetarie. In mijlocul sendvisului- fructe exotice- ananas din compot si limonada cu miere. De remarcat ca nivelul de alcool destul de serios (14,3) e bine ascuns printre pliurile acestea de patiserie.
Vinul pare fragil, in ciuda aromaticii impetuoase, fructul e ascuns departe prin padurile de stejar si de altfel, nu prea vad de ce ar da cineva cu entuziasm 65 de lei pe o sticla din aceasta, in fara iubitorilor de vinuri albe baricate 12 luni.
Cum nu sunt unul: 78 pct.
Apropos, si-a pus cineva problema cati copaci sunt taiati anual pentru baricarea inutila a milioanelor de vinuri din lumea asta? Adica, nu-i ciudat? Mai ales in zilele in care aproape orice om are atasat la semnatura emailului de serviciu sloganuri gen "think before you print"...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Bine ati venit! Va multumesc pentru vizita si pentru dorinta de a intra in dialog. Va sugerez sa utilizati un ton firesc, fara cuvinte jignitoare. Pe cat posibil as dori ca ideile sa se refere la articolul de fata. Daca aveti ceva personal cu mine atunci nu va referiti la articolul de fata, intrucat nu am obiceiul sa scriu despre mine insumi.