Imi inchipui un nene francez cu basca si efarfa rosie (ca sa fie cliseul complet) facandu-si de treaba deasupra unui tanc in care mustuieste viitorul vin. In acelasi timp in Romania, intr-un balcon, tovarasul Nicolae Ceausescu, dorea sa stinga o revolutie promitand poporului 100 de lei pe luna in plus. Comunismul, in forma sa agravanta, ca sa folosesc un termen juridic, s-a incheiat in acel decembrie. Au urmat douazeci de ani extrem de agitati, dar in care culmea! nu s-a intamplat mare lucru. Parca plina de dispret asupra lucrurilor de deasupra aceasta sticla de vin a stat linistita intr-o pivnita.
In fine, intelegeti sentimentul, nu are rost sa fac o mare teorie despre cei 21 de ani ai acestui vin, ajuns iata la maturitatea in care sa se poata consuma singur:) Sticla cumparata de Ciprian de la un comerciant din Belgia arata extraordinar. Eticheta parea de parca ar fi fost lipita ieri. Semn al unei pastrari destepte si in conditii excelente. Nivelul extraordinar. Dopul a iesit fara probleme. Minim doua ore de carafare si o usoara frapare inainte de consum au fost necesare.
Intre timp n-am stat degeaba, ci companion de vorba si turism virtual cu Turul Frantei a fost chardonnayul Nyakas 2009. Daca tot a fost cadou de la Crama Noastra, m-am gandit ca dar din dar se face raiul, chiar daca e vorba de vicii:). Ei bine, in urma reintalnirii cu el, un an mai tarziu, am ajuns la concluzia ca am fost prea sever prima data si prin urmare i-am ridicat ratingul de la 82 la 85 de puncte. Fabulos cum si-a pastrat integritatea si caracterul in conditii vitrege de pana la 25 de grade celsius. Vinul a fost deschis la temperatura mediului ambiant, turnat in pahare cam 100 ml, inainte a fi racorit la frigider, dar n-a stat mult acolo. Am intalnit foarte putine vinuri albe care sa poata fi baute si sa ofere placere in timp ce sunt baute, la temperaturi atat de inalte. De obicei par scoase din tatani, dezarticulate, cu alcool persistent pe final, fruct desantat, dar nu si acest vin de 25 de lei din Ungaria, care culmea- are 14% alcool! O mare reusita a celor de la Nyakas, care la pretul sau este fara doar si poate un best buy. Abia astept degustarea versiunii 2010. Desi informatiile indica un an deloc favorabil. Sa vedem.
Dupa carafare si frapare Lagrange-ul 1989 (istorie&descriere: aici) s-a relevat ca un vin care mai are cativa ani buni in fata. Sigur nu aceasta sticla, care n-a supravietuit intalnirii cu pofticiosii de noi, dar alte eventuale exemplare. Culoarea: rosie-rubinie intensa, fara borduri caramizii, subtieri, sau alte semne de imbatrinire. Pana la urma se vad cei 60% cabernet sauvignon. Si ca e un Bordeaux adevarat. Nas elegant si matur, cu magiun afumat, coacaze, ceva volatili florali domoliti, piele si tabac, note vegetale. Atacul e foarte viguros, iti transmite ca e pe baza de cabernet, deloc fragil, si se desface in coacaze, afina, visina, note de cafea proaspata. Vorba englezeasca: "ripe, delicious fruit". Pe final vinul se linisteste, iti explica ca totusi are peste 20 de ani, devine extrem de baubil si echilibrat, cu note persitente de cireasa si fructe de padure coapte, dulci, si putina menta. Taninii, de granulatie fina (e un trademark personal:), impreuna cu aciditatea potrivita, dar vie, te fac sa remarci cu surprindere varsta vinului daca nu ai fi citit in prealabil eticheta. Echilibrat, fara complicatii inutile, fara zeci de arome, dar un vin adevarat, fara doar si poate, si foarte placut de baut. 89 puncte, dar imi dau seama ca la vinuri vechi exista alta ordine ontologica. Eu as zice ca-i de baut acum. Pret: Intre 40 si 50 euro. Ciprian stie mai bine cat a dat pe el:)
Pentru ca am fost necumpatati a mai iesit din joben si un shiraz sud-african Nederburg 2009, gasibil in Real la ceva mai putin de 30 de lei. Pacat de el, pentru ca pus in imediata vecinatate a francezului a parut mititel si ciudat. Adica notele ce se presupun a fi date de invechire, cum ar fi cele de tabac si piele, erau mai prezente decat la bordolezul de 20 de ani! Asta ii cam da un aer de artificial...In rest, tipic pana la un punct, nu foarte bombat, cu note de afumatura, iaurt cu fructe de padure, scortisoara, lemn, ciocolata neagra, si destul de taninos. Nu-i rau, a fost doar prost plasat sau prost dispus. 81-82 pct, dar nu ma credeti pe cuvant, dupa un bordeaux de calitate de peste 20 de ani, toate celelalte ti se par vinutzuri.
PS: ii multumesc lui Ciprian pentru ca si-a impartit venerabila licoare cu subsemnatul. Vinul si vorbele din jurul lui au fost minunate.
Intre timp n-am stat degeaba, ci companion de vorba si turism virtual cu Turul Frantei a fost chardonnayul Nyakas 2009. Daca tot a fost cadou de la Crama Noastra, m-am gandit ca dar din dar se face raiul, chiar daca e vorba de vicii:). Ei bine, in urma reintalnirii cu el, un an mai tarziu, am ajuns la concluzia ca am fost prea sever prima data si prin urmare i-am ridicat ratingul de la 82 la 85 de puncte. Fabulos cum si-a pastrat integritatea si caracterul in conditii vitrege de pana la 25 de grade celsius. Vinul a fost deschis la temperatura mediului ambiant, turnat in pahare cam 100 ml, inainte a fi racorit la frigider, dar n-a stat mult acolo. Am intalnit foarte putine vinuri albe care sa poata fi baute si sa ofere placere in timp ce sunt baute, la temperaturi atat de inalte. De obicei par scoase din tatani, dezarticulate, cu alcool persistent pe final, fruct desantat, dar nu si acest vin de 25 de lei din Ungaria, care culmea- are 14% alcool! O mare reusita a celor de la Nyakas, care la pretul sau este fara doar si poate un best buy. Abia astept degustarea versiunii 2010. Desi informatiile indica un an deloc favorabil. Sa vedem.
Dupa carafare si frapare Lagrange-ul 1989 (istorie&descriere: aici) s-a relevat ca un vin care mai are cativa ani buni in fata. Sigur nu aceasta sticla, care n-a supravietuit intalnirii cu pofticiosii de noi, dar alte eventuale exemplare. Culoarea: rosie-rubinie intensa, fara borduri caramizii, subtieri, sau alte semne de imbatrinire. Pana la urma se vad cei 60% cabernet sauvignon. Si ca e un Bordeaux adevarat. Nas elegant si matur, cu magiun afumat, coacaze, ceva volatili florali domoliti, piele si tabac, note vegetale. Atacul e foarte viguros, iti transmite ca e pe baza de cabernet, deloc fragil, si se desface in coacaze, afina, visina, note de cafea proaspata. Vorba englezeasca: "ripe, delicious fruit". Pe final vinul se linisteste, iti explica ca totusi are peste 20 de ani, devine extrem de baubil si echilibrat, cu note persitente de cireasa si fructe de padure coapte, dulci, si putina menta. Taninii, de granulatie fina (e un trademark personal:), impreuna cu aciditatea potrivita, dar vie, te fac sa remarci cu surprindere varsta vinului daca nu ai fi citit in prealabil eticheta. Echilibrat, fara complicatii inutile, fara zeci de arome, dar un vin adevarat, fara doar si poate, si foarte placut de baut. 89 puncte, dar imi dau seama ca la vinuri vechi exista alta ordine ontologica. Eu as zice ca-i de baut acum. Pret: Intre 40 si 50 euro. Ciprian stie mai bine cat a dat pe el:)
Pentru ca am fost necumpatati a mai iesit din joben si un shiraz sud-african Nederburg 2009, gasibil in Real la ceva mai putin de 30 de lei. Pacat de el, pentru ca pus in imediata vecinatate a francezului a parut mititel si ciudat. Adica notele ce se presupun a fi date de invechire, cum ar fi cele de tabac si piele, erau mai prezente decat la bordolezul de 20 de ani! Asta ii cam da un aer de artificial...In rest, tipic pana la un punct, nu foarte bombat, cu note de afumatura, iaurt cu fructe de padure, scortisoara, lemn, ciocolata neagra, si destul de taninos. Nu-i rau, a fost doar prost plasat sau prost dispus. 81-82 pct, dar nu ma credeti pe cuvant, dupa un bordeaux de calitate de peste 20 de ani, toate celelalte ti se par vinutzuri.PS: ii multumesc lui Ciprian pentru ca si-a impartit venerabila licoare cu subsemnatul. Vinul si vorbele din jurul lui au fost minunate.
No problemo, batrane, anytime :) S-avem noi material didactic, restul vine de la sine :)
RăspundețiȘtergereSa dea Domnul:)
RăspundețiȘtergere