Gabriel Lacureanu este oenologul si directorul general al Cramei Basilescu, Urlati, jud. Prahova. Este absolvent al Scolii Iesene de Horticultura, Masterat in controlul calitatii bauturilor alcoolice si nealcoolice, si in prezent- doctorand in anul al III-lea la Specilizarea Enologie din cadrul USAMV Iasi. Are ca motto proverbul american "Vasleste-ti singur propria canoe".
Sunt convins ca multor iubitori ai vinului cel putin feteasca neagra Ancestral de la Crama Basilescu le spune ceva, asa ca sa intram direct in problema:
Sunteti creatorul vinurilor Cramei Basilescu, un producator care incepe sa se faca cunoscut prin calitate. Ne spuneti pe scurt cum se ajunge de la primii muguri ai vitei la un pahar de feteasca neagra “Ancestral” 2008?
In primul rand, pot sa spun ca am pornit de la bun inceput cu un avantaj si anume acela ca in cartile de specialitate se spune ca cea mai buna Feteasca neagra se obtine pe terenurile de la Urlati.
Asadar, plantatia veche de 35 ani amplasata pe terase, lucrarile si tehnicile moderne de viticultura integrata, dotarea centrului de vinificatie si perseverenta echipei au dus la obtinerea acestui vin.
Pentru ca vinul despre care vorbim inglobeaza, traditia (locul special pentru FN), multi ani de munca (varsta viei) si respectul pentru cel mai vechi soi romanesc ce se gaseste plantat doar la noi, am ales sa numesc vinul obtinut Ancestral.
Niciodata mai evident ca acum, vinul a ajuns captiv modei, gustului consumatorului sau al unor critici de vin celebri. Care credeti ca este acceptiunea contemporana asupra unui vin “bun”?
Ca in orice alt domeniu care se adreseaza simturilor, si in materie de vin e o chestiune de gust. Desigur, exista si moda, asa cum a fost pe vremuri moda aromatelor Busuioaca si Tamaioasa cu rest de zahar, iar acum ele au intrat regretabil intr-un con de umbra, acum pe val sunt vinurile albe si rosii seci. Publicul de la noi inca marseaza mult pe vinurile rosii internationalizate, cu miros de lemn, unde soiul este parte din peisaj si nu personaj principal. Am convingerea insa ca aromele puternice din lemn vor fi inlocuite in timp de parfumul de soi.
Va putea ajunge feteasca neagra un nou carmenere sau malbec [adica: un soi care prin vinuri de calitate, bine receptate international, sa atraga atentia asupra unei intregi regiuni viticole] sau sloganul “feteasca neagra- portdrapel” este o prejudecata?
Nu este o prejudecata, pentru ca daca nici noi nu vom crede ca putem face excelenta creand vinuri exceptionale, nu va veni nimeni de afara sa ne convinga. Este de apreciat ca sunt producatori care planteaza soiuri autohtone si incearca sa patrunda pe piata cu acestea. Iar dintre toate, in prezent Feteasca neagra are sanse foarte mari sa se identifice cu vinurile romanesti, lucru care se observa din feedback ul dat de piata internationala.
Ce oameni sau circumstante si-au lasat amprenta asupra carierei dvs.?
Ma bucur sa primesc aceasta intrebare, pentru ca adesea cand suntem luati de val si de viteza cu care se misca lucrurile, uitam sa privim in urma si sa spunem un multumesc celor care au vazut un potential in noi si ne-au acordat o sansa.
Sunt recunoscator profesorului Valeriu V. Cotea pentru indrumarea profesionala, pe care mi-a dat-o in momentele in care am avut nevoie, profesorul Irimia pentru lectiile de viticultura, d lui Costachescu de la Davino, Bineinteles Domnilor de la Casa Basilescu care au crezut in mine, colegilor mei de facultate cu care am aprofundat vinul in multele ocazii de timpul facultatii si nu in ultimul rand multumesc celor care m-au picat la examenul de admitere la facultatea de Telecomunicatii, ceea ce m-a facut sa imi orientez privirea spre facultatea de Horticultura.
Deci, iata! pentru a cata oara se confirma zicala, tot ce se intampla se intampla spre bine.
Se exagereaza cu interventiile tehnologice asupra vinului (enzime, acizi, tanin adaugat, baricarea in exces, etc.) sau e o realitate care trebuie acceptata de catre consumator?
Industrializarea vinului cere aceste ajutoare din partea producatorului, dar trebuie avut in vedere si cultura in materie de vin a consumatorului. Clientul final dicteaza in general producatorului, iar vinurile obtine astfel par sa incurajeze producatorul sa continue.
Lumea evolueaza, natura este intr-o continua modificare, tehnologia se perfectioneaza, asadar, toate adaosurile nu fac decat sa raspunda cerintelor consumatorului modern.
In momentele de fata toti acesti adjuvanti, din punctul meu de vedere, nu fac decat sa imbunatateasca si sa conserve calitatea vinului.
Avand in vedere ca Busuioaca de Bohotin este o pasiune a dumneavoastra cultivata (e si in titlul temei de doctorat) dar si ca a cazut in derizoriu din cauza calitatii proaste si a falsurilor, credeti ca exista cale de iesire in lumea mare pentru aceasta varietate? Va inchipuiti una vinificata in sec?
Pentru mine, acest vin este o poezie dedicata oamenilor dragi, in special sexului frumos. Incerc sa readuc acest soi in lumina reflectoarelor din mai multe motive: este printre putinele soiuri roze aromate din lume, isi modifica culoarea cu trecerea timpului, nu cum ne-am astepta de la roz la rosu, ci invers – de la roz la alb-galbui, provoaca stari emotive nemaiintalnite in trecerea lui de la must in vin J. Varianta seaca in experimentele mele pentru teza a avut calitati incomplete, de aceea, pentru a da armonie vinului, raman adeptul Busuioacei traditionale. O parere personala: este un vin care straluceste in toate etapele degustarii!
Numiti un vin romanesc [altele decat ale dvs.] de +90 puncte.
Deoarece fac parte din lumea vinificatorilor, atunci cand degust un vin nu pun puncte, ci mai degraba caut sa-l inteleg pe cel care a creat vinul si sa-i descifrez mesajul pe care a vrut sa-l transmita sau cui i s-a adresat creand acest vin.
credit foto: Vinul.ro
A se observa diferenta de limbaj intre Bauer si Lacureanu. Aceleasi platituni, desi sunt convins ca ai mentionat ca cei care te citesc nu vor speech-uri de supermarket. Desi Crama Basilescu promitea, nu voi cumpara vinul tocmai din cauza limbii de lemn.
RăspundețiȘtergere@Anonim, iata o platitudine: oamenii sunt diferiti. Cu atat mai mult la exprimarea in scris. De exemplu, Bogdan Costachescu de la DAVINO mi-a trimis niste raspunsuri care sunt mai mici(ca nr. de caractere) decat intrebarile mele:) Dar asta nu inseamna ca raspunsurile in sine nu sunt deosebit de interesante, chiar daca extrem de sintetice. Poti sa scrii volume despre ce inseamna un vin bun, la fel de bine(sau mai bine, dupa unii)il poti caracteriza in doua cuvinte.
RăspundețiȘtergereSi nu, nu mi-am permis sa le indic si cum anume sa raspunda, in ce registru, etc. E optiunea fiecaruia cat si cum sa se "dezvaluiasca".
Felicitari pentru Ancestral si pentru ca abordezi Feteasca Neagra ca pe o Oportunitate de a iesi din anonimatul in care ne zbatem
RăspundețiȘtergere@Anonim: meseria omului nu e sa vorbeasca despre vin, ci sa-l faca. Mai bine incearca vinul si hotaraste daca merita sau nu. :)
RăspundețiȘtergereANDRei, BUCURESTI
RăspundețiȘtergereNu gasesc nici o apropiere de notiunea de limbaj de lemn dar fine De gustibus non est disputandum.
Am participat la o degustare in cadrul Cramei Basilescu si in afara de prezentarea nonconformista a vinurilor, am avut surpriza sa imi schimb parerea despre cateva soiuri autentice romanesti. Recomand tuturor iubitorilor de vin sa le incerce.
da, referitor la interviul acordat de d-l Lacureanu, am de facut un comentariu, si anume: dupa parerea mea, si am mai comentat si cu alte ocazii, pe acest blog, cred cu tarie ca un vin bun nu se face adaugand adjuvanti, chiar daca ei consesrva calitatea vinului, -spre marea bucurie a producatorilor, facand o paralela, si benzoatul de sodiu folosit in marea majoritate a produselor alimentare, conserva, dar el conserva gustul de glutamat de sodiu(e cel care da gust bun si imbiietor produselor alimentare), si nu adevaratul gust de carne de ex.
RăspundețiȘtergerevinul bun, jos palaria monser...
Aurel Rotarescu, oenologul SERVE, spunea intr-un interviu care va apare in curand, ca artizanal si fara interventii/instalatii/etc se pot obtine vinuri deosebite doar daca ai un strugure foarte bun. Acest lucru nu se intampla an de an. Si zic eu, ca an de an sa beneficiem de vinuri constante, producatorii se vad nevoiti sa...ajusteze. Pana la urma e o industrie, un business. Eu unul mi-as putea permite daca as face vin pentru mine sa-l las "pur si simplu", chiar daca in unii ani n-ar iesi prea bun, dar un producator care din asta traieste, nu-si poate permite. In fine, partea asta este cum vrei s-o iei...
RăspundețiȘtergereFavorabilitatea climatica a unui an nu este o scuza pentru a interveni cu corectii asupra vinului. Un vin autentic este cel lipsit de adjuvanti si care reveleaza caracteristicile soiului, locului(relief, sol,clima), tehnologiei traditionale dar si anului de productie (millésime). Daca nu ai asta, nu ai un vin veritabil. Asa incat, mai usor cu taninurile, acizii,enzimele etc. Sa fim maestri in autentic, pentru ca vinul nu se fabrica.
RăspundețiȘtergere@Anonim: sunt complet de acord cu tine. Uite, vedeam ieri un documentar despre vinul din Georgia, traditional fermentat in niste vase de lut ars de pana la 4 tone. Poate n-o sa iasa dupa gustul americanului, dar autentic va fi sigur.
RăspundețiȘtergereCe rost are sa bei o feteasca care aduce a zinfandel californian sau carmenere? Dar o feteasca regala care pare viognier? Sau mai bine spus, de baut o bei, dar fara turismul virtual care e una dintre marile placeri ale degustatului de vin.
OK. La chestia asta, cu autenticitatea, nu se mai gandeste nimeni, sau mai degraba, o bagam sub pres, ca-i mai comod. Autenticitate inseamna sistem traditional de conducere a viei, sortiment traditional, tehnologie de vinificatie traditionala - daca e posibil - daca nu, cel putin vinificarea strugurilor ca atare, fara corectii. Ori, ca sa nu dezvolt subiectul, inclusiv prin tezele de doctorat privind vinificarea la soiurile autohtone (Feteasca regala), se promoveaza levurile selectionate produse in Franta etc., care reprezinta ele insele un element strain de strugurii podgoriei. Strugurii au propria flora levuriana, care contribuie la autenticitatea vinului. Levuri straine + clone aduse din afara (ca noi nu avem material saditor certificat) + tehnolog australian = vin romanesc ?? Eu unul ma indoiesc.
RăspundețiȘtergereDar pe de alta parte, asta ar insemna sfarsitul industriei. Adica un astfel de vin, cu fermentatie spontana, fara sulfiti, etc, nu poate sta intr-un magazin. Totusi un minim tratament e necesar, cred ca esti de acord.
RăspundețiȘtergerePerfect de acord. Insa autentic nu inseamna fermentatie spontana sau lipsa sulfitilor... Cu tehnologiile de astazi ajungem sa facem din Babeasca, prin tratamente, un Cabernet Sauvingnon si sa mai si luam medalie cu el.
RăspundețiȘtergereHe he, intr-adevar:)
RăspundețiȘtergereIata o mica poveste: cu entuziasm si cu sfaturi bune de la un nea' priceput, X obtine un vin remarcabil si interesant. Din al doilea an, incurajat de rezultat, angajeaza Specialistul. "Daca a iesit bun de prima oara, iti dai seama ce se poate face cu mai mult know-how?". Raspuns: un vin comun, asemanator atator altora.
...sau un vin maret, daca beneficiaza de "know-how"...romanesc !! Concluzionez: ca roman m-a bucur sa vad ca viticultura si vinurile noastre incep sa se ridice, greu, dar se ridica. Din pozitia de consumator sunt dezamagit, pentru ca beau Sauvignon cu aroma de soc, Busuioaca numai din al treispe-lea an de productie (best), Francusa din Aligote s.a.m.d. Si in supararea mea incerc Mendoza, incerc Africa de Sud, Australia, fara insa sa uit de vinurile perfecte ale unora dintre dragii mei romani (Domeniile Franco-romane, Basilescu, DaVino), care se zbat sa faca performanta pe o piata a vinurilor care este supusa "industrializarii" fortate. Ce ironie ?! Dupa 2o de ani !!
RăspundețiȘtergereCorect, daca specialistul are in vedere micile detalii "nesemnificative" de care vorbeai...Culmea este ca nu trebuie sa fie musai roman. Uita-te la Stirbey, acolo ironie!
RăspundețiȘtergereIar de DFR, trebuie sa-mi fac drum odata si odata pana la ei.
Incearca DFR. Nu prea se arata, dar sunt de top. O sa gasesti acolo un Merlot rose maret si o Tamaioasa romaneasca unica. Precum Feteasca neagra a lui Lacureanu, sau Domaine Ceptura rouge 2008 al lui Costachescu. Din pacate astfel de producatori autentici si valorosi, stau la ora asta in umbra unor mamuti monopolisti care domina piata cantitativ si ca influenta. Asta e adevarata problema a viticulturii noastre si probabil imposibil de rezolvat vreodata.
RăspundețiȘtergereAm incercat o feteasca neagra bio si a fost ok, poate cam scumpa pentru ce arata si cu prea mult lemn pentru gustul meu. Dar de cele doua de care vorbeai am auzit si din alte parti recomandari. O sa ma opresc odata la Sahateni:)
RăspundețiȘtergereEu tot sper la o inflatie de mici producatori, care nu au alta sansa decat sa produca calitate.
Nu stiu daca Fetasca neagra este punctul forte al DFR, dar productia bio este scumpa, pentru ca pierderile datorate bolilor sunt mari, iar unele soiuri (Feteasca neagra, Pinot noir)sunt slab productive. Si peste asta se suprapun perioadele de seceta, care duc la producii de 2-3 t/ha, deci, cam cat sa coste vinul ca afacerea sa supravietuiasca ? Cat despre inflatia de mici producatori, cred ca este o iluzie, in prezent, cand toti factorii le sunt potrivnici, incepand de la finantarea agriculturii, pana aglomeratia de pe piata vinurilor. Cred ca de fapt, viticultura noastra este intr-un proces straniu: de moarte si in acelasi timp de renastere. Pe de o parte dispar centre viticole cu traditie (Sebes Apold, Simleul Silvaniei etc.), se restrang arealele podgoriilor, dispar treptat soiurile autohtone (Zghihara, Cramposia, Babeasca neagra), iar pe de alta parte, apar plantatii noi, moderne, crame supertehnologizate.
RăspundețiȘtergereLa treaba cu bio, asa-i. Un plus de sanatate se plateste. Acuma, e mersul firesc al lumii: podgoriile se nasc si mor. Din Sebes-Apold ies mai nou albe reusite, marca Halewood. Apar si lucruri noi, cum ar fi modernizarea IAS-ului de la Insuratei (Braila), de catre Senator Focsani, unde se produce o babeasca foarte promitatoare! Mai sunt exemple, e drept ca nu atat de multe pe cat mi-as dori.
RăspundețiȘtergereGeorge...Podgoriile sunt nemuritoare. Podgoriile, nu Insuratei. Babeasca are patria ei: Nicoresti. Si numai cea de acolo trebuie apreciata. Asa cum nu o sa gasesti Trousseau decat in Jura, sau Molinara decat in Veneto. Nu dau vinuri exceptionale, dar sunt de'ale locului si prin asta sunt deosebite. Viticultura de Braila nu poate fi decat una de interes local. Vita de vie are latitudinile si altitudinile ei preferate. Si lucrul acesta trebuie inteles foarte bine daca vrem vinuri de calitate.
RăspundețiȘtergereDesigur ca sunt mahnit ca acest soi istoric, culmea cu arealul potrivit tocmai in judetul meu, nu isi gaseste modalitati de expresie chiar la ea acasa. Dar decat sa moara, mai bine sa emigreze:)
RăspundețiȘtergereNu o sa moara George, ca ne ocupam noi de el: il tinem in colectie amplelografica, ii optimizam tehnologia de vinificare...E posibil sa promovam un vin alb, sau poate roz din el.. Adica un vin pe potentialul lui: mai bine un alb bun, decat un rosu prost, nu ?
RăspundețiȘtergereBun, daca ai adus vorba: in colectiile acestea ampelografice ce soiuri exista? Adica la o statiune mai exista negru de sarichioi sau majarca? Si din acea colectie ele pot fi "revitalizate"?
RăspundețiȘtergereParafrazandu-te: La alte intrebari nu raspund fara contract ... Mi-a facut placere. Paste fericit !
RăspundețiȘtergereToate bune! Paste fericit!
RăspundețiȘtergereNU STIU CE DOCTORI IN VIN SUNTETI VOI DAR REGULA DE BAZA LA OBTINEREA VINURILOR AROMARE(TAMAIOASE) ESTE FERMENTAREA CU REST DE ZAHAR.ZAHARUL REZIDUAL MENTINE SI COMPLETEAZA AROMA.
RăspundețiȘtergere@Anonim: nu stii pentru ca nu suntem doctori in vin. La noi, draga Anonim, pinot noir, cabernet sauvignon sau pinot gris si chardonnay si cate altele sunt fermentate cu rest de zahar, spre deosebire de alte tari care nu au aceasta generoasa regula de baza.
RăspundețiȘtergerePS: te rog ca pe viitor sa nu mai scrii cu tasta CAPS blocata. E ca si cum ai tipa catre celalalt.