Pariul Mării Negre: Okuzgozu DLC 2008

Copilarie, picup, placi, Jules Verne, Pariul Marii Negre- o adaptare foarte…aproximativa a romanului Keraban Incapatanatul. Am aflat mai tarziu, citind romanul, cat de ciudata e adaptarea: negustorul olandez era in adaptare un neamt din Hamburg cu alt nume, pe Ahmet il chema Demir, si cate si mai cate.

Keraban, bogatul negustor de tutun din Istanbul avea birourile pe malul european al Bosforului, iar locuinta pe malul asiatic. Cand sa treaca stramtoarea impreuna cu nepotul sau Ahmet si negustorul olandez Van Mittel, catre vila sa din cartierul Scutari, afla cu stupoare ca primaria a introdus o taxa pentru trecerea Bosforului. Enervat, pune ramaseag ca n-o sa plateasca absurda taxa, dar va ajunge totusi pe malul celalalt. Cum? Ei bine, facand ocolul Marii Negre! Aventuri, turbane, salvari, pistoale, pilaf cu stafide, intorsaturi de situatie. Ce mai, mana cereasca pentru imaginatia unui copil.

Ca vinul e o masina a timpului stiam mai demult. Combustibilul de data aceasta a fost Okuzgozu DLC 2008, un vin turcesc din estul Anatoliei. Soiul okuzgozu-adica ochi de bou, dupa marimea boabei- este interesant, da un vin de o culoare rosie-purpurie, fara mare intensitate, nasul releva fructozitate, dar si un miros floral delicat, iluzie realizata cred de combinatia volatililor amintind de fructe dulci de padure cu baricul foarte bine integrat. Este un vin light, fara tanini puternici, dar departe de a fi necorpolent. Cei 13% pur si simplu nu se simt, iar in gust predomina cireasa si diverse fructe de padure cum ar fi murele, dar si ceva ciocolata de lapte cu caramel. Aciditatea este mare si cere ceva de mancare. Cred ca o coasta de berbecut ar pica minunat. Finalul nu este foarte persistent, dar atat cat e, lasa un gust de suc de fructe proaspat. Nu e un vin complicat, dar are o structura eleganta, e bine facut. Nu stiu daca face 40 de lei (in Real), dar daca producatorul-Doluca- e la fel de incapatanat precum Keraban, nici nu ma mira. 84 pct

12 comentarii:

  1. George,

    Cu tine e foarte greu sa mai pun pe blog vreo nota de degustare in premiera. :))

    RăspundețiȘtergere
  2. Alin, daca vrei sa scrii despre vreun vin georgian eu zic sa te grabesti.
    :))

    RăspundețiȘtergere
  3. Tot in Real au aparut, alaturi de niste vinuri fara alcool si unele "eco":)

    RăspundețiȘtergere
  4. la cele fara alcool te las pe tine :)

    RăspundețiȘtergere
  5. Da merci! Doamne fereste:) Desi as fi curios sa vad cat de rele pot fi:)

    RăspundețiȘtergere
  6. se misca bine real-ul, mai bine decat pot degusta bloggeri :) am fost zilele trecute si am dat peste o gramada de noutati in special in zona "din import". :)

    RăspundețiȘtergere
  7. apropo de vinuri turcesti ai incercat Vinkara?

    RăspundețiȘtergere
  8. @Bogdan 1. stai linistit:) nu-i chiar asa de rapid, dar abia ma lupt sa nu fiu cobaiul producatorilor. Cum ar fi sa fiu al retailerilor!? Sincer, la Real cea mai mare chestie e ca feteasca cocosul si chardonnay-ul au aparut. In rest, numai vechituri.2. Acest vin a fost prima mea intalnire cu Turcia. Ma asteptam la foarte rau, dar am ramas placut surprins. Sigur daca costa sub 20 rupea, asa a fost doar o experianta interesanta.

    RăspundețiȘtergere
  9. un comentariu etymologic off topic, inspirat de numele vinului tau turcesc si ceva cautari prin dictionare: ghici etimologia lui "găoz"; indiciu "ochiu' maro"; raspuns: "göz".

    RăspundețiȘtergere
  10. Observ ca ai foarte mult timp liber, daca iti dai asemenea teme de cercetare:)

    RăspundețiȘtergere

Bine ati venit! Va multumesc pentru vizita si pentru dorinta de a intra in dialog. Va sugerez sa utilizati un ton firesc, fara cuvinte jignitoare. Pe cat posibil as dori ca ideile sa se refere la articolul de fata. Daca aveti ceva personal cu mine atunci nu va referiti la articolul de fata, intrucat nu am obiceiul sa scriu despre mine insumi.