Cum laude: Caloian, Feteasca Neagra 2008

Feteasca Neagra, 2008, Caloian, Crama Oprisor, prod. Carl Reh, vin rosu sec, 14%

“Iene, Scaloiene!
Tinerel te-am îngropat,
De pomană că ţi-am dat,
Apă multă şi vin mult
Să dea Domnul ca un sfânt,
Apă multă să ne ude,
Să ne facă poame multe!”

“Fetele îl aduc în sat şi îl aruncă într-o fântână sau se duc şi-i dau drumul sicriului pe un râu sau pe un lac, urând ca anul să fie ploios şi plin de belşug. În multe locuri, Caloianul e mai întâi frânt în bucăţi şi abia după aceea diferitele sfărâmături sunt aruncate în fântâni, în bălţi ori pe râuri. Apoi se adună toate fetele la o casă şi acolo coc o plăcintă mare, numită ghizmana (cf. trac. AKES-SAMENOS "Grădina (Sămânţa) Magică"), ori mai multe plăcinte şi alte bucate. Flăcăii aduc vin şi lăutari, se aşează toţi la masă, mănâncă şi beau din pomana Caloianului. Alteori, fetele îmbracă un sul cu straie femeieşti şi umblă cu el pe la casele oamenilor; şi la casa unde se duc, gazda trebuie să ude acel sul cu apă, apoi le dă faina, ouă, unt ş.a. Cu ceea ce adună fac şi ele plăcinte, bucate, aducând şi vin, şi aceasta se numeşte Pomana Caloianului. Iar acelui sul îmbrăcat, i se spune, ca şi omului de lut, tot Caloian sau Scaloian” (de aici)

Caloianul este un obicei popular intalnit in mai multe parti ale Balcanilor, cu siguranta precrestin, cam intunecat si tenebros, daca ma intrebati pe mine. Numele ii vine de la o papusa care se inmormanteaza ritualic sau i se da drumul in josul apelor curgatoare, intr-un cosciug miniatural. Etimologic, numele se pare ca provine din kallos (“frumos” in gr. veche, intarind dupa unii teoria originii orfice a ritualului). Obiceiul nu este pur oltenesc, ca dovada sta faptul ca Ionita Asan (imparatul romano-bulgar, sau bulgaro-vlah, in functie de limba manualului de istorie) fiind supranumit si Caloian (“cel frumos”).

Inapoi la vin, trebuie spus ca George Moisescu si-a meritat laudele pentru gandirea acestui brand, in special pentru feteasca neagra (pentru ca un sauvignon blanc cu etichete “populare” nu mi se pare cel mai nimerit lucru), promovand conceptul de Oltenie Profunda, prin eticheta care accentueaza la randu-i vechimea si dimensiunea traditionala, folclorica a vinului, dar mai ales prin continutul sticlei, datorat specialistului Liviu Grigorica.

Apoi, nu pot sa nu amintesc de ironia situatiei, anume ca o firma germana (Carl Reh) marseaza puternic pe caracterul traditional, cu “patriotism local” al vinurilor oltenesti, in vreme ce producatori romani inventeaza “chateauri” cu nume care mai de care mai ilare.

Feteasca neagra Caloian este un vin “etalon” pentru aceasta veche varietate romaneasca. Pretul actual este de 29 lei (pentru ca imediat dupa lansarea din primavara a costat mai mult), dar are dezavantajul ca nu se gaseste decat in segmentul horeca, sau in magazinele specializate, prin urmare daca nu locuiti in Bucuresti sau in alte orase cu un comert variat, va trebui sa asteptati rabdator firma de curierat.

Vinul este curat, proaspat- dar poate fi bine pastrat cativa ani, cu un caracter puternic de pruna uscata si piper proaspat rasnit (stati linistiti- nu veti stranuta!), si o farama de visina, fiind foarte aproape de ceea ce se poate banui ca este feteasca neagra dupa literatura de specialitate. Un finish mediu foarte condimentat. Singurul defect, ca sa-i spun asa, a fost o aciditate un pic cam mare, dar sunt sigur ca timpul o va imblanzi.

Este destul de echilibrat, dar pentru ca este o feteasca in costum popular- ii lipseste fasonul cult al altor ipostaze sau varietati. Nici nu are nevoie, daca ma intrebati pe mine; nu toata lumea trebuie sa stie Critica ratiunii pure pe de rost. Cateva basme si povesti, un cantec de leagan- acolo, sunt mai mult decat suficiente.

Concluzie: Exemplara! La nivelul acesta, in ierarhia mea, sta pe raftul de sus al Fetestilor, alaturi de Black Peak 2003, desi e mare diferenta de varsta si gust, cu un plus de tipicitate, dar un minus de personalitate.

MARIN CHISAR - Voinicel Oleac si Hora