Desi, "efectiv", in ultima vreme, m-am hranit cu virusi morti, intr-o pauza profilactica am gustat o Babeasca Neagra, Monser, 2009, producator Senator Focsani, vin rosu demisec, 11 lei.
Marturisesc, am o obsesie insondabila cu acest soi. De altfel, motivul pentru care am inceput sa scriu despre vinuri pe blog a fost intalnirea dezastruosa cu doua babesti, fapt care m-a scos din sarite, traitor in judetul unde vitza cu pricina ar trebui sa cresca mai peste tot, si "sa creasca bine" ho ho hic!
Sincer, dupa Vinton Galati, Vinexport Focsani (in doua serii), dupa cine face babeasca etichetata induiosator "Tatal si Fiul" Nicoresti, dupa Vinia Iasi, si Senator Focsani, doar ultimele doua merita atentie (ca vinuri generice), a nu se intelege ca vor castiga vreo medalie de aur pe undeva in afara de festivalurile internationale de la Tzandarey (vorba lui Cartarescu) si Cracaoatii din Deal, ci doar ca sunt vinuri de masa bune. De fapt, cred ca asta e tot orizontul de asteptare al soiului, in afara cazului in care nu-l plesneste nebunia pe Balla Geza (ori alti artisti) si se hotaraste sa faca o babesca la acelasi nivel cu cadarca lui (soi despre care s-a spus acelasi lucru- relat asteptarilor).
Despre cea de la Vinia am scris, deja. Cu cea Tatal si Fiul poate nu m-am intalnit la momentul potrivit sau in asocierea potrivita (la cat de subtire si acida era, poate un peste ar fi fost mai potrivit decat carnea de vita). Babeasca de la Monser e diferita. Tipicul aromatic al soiului este mai ascuns (dar se simte) sub cortina de un purpuriu-inchis a unui vin mai taninos decat celelalte incercate.
Prima impresie nu e flatanta. Sulfiti si alcool, si un iz de caisa necoapta (poate mi s-a parut) sub acestea. Dar in evolutie este fructos, nu pot nega. Exista particule in suspensie, semn al unei fermentari cam zbuciumate si curmate prea repede (cineva-stiu eu cine- ar putea spune: "e mai naturel asta, ca a lu' bunicu!" ). Vinul are totusi o evolutie astringenta, condimentata, cam suspecta- in sensul specificului soiului- dar o pun pe seama vinificatorului, adica a semnaturii de autor (David Lockley pe numele sau). Poate asa se face babeasca in Africa de Sud. Stiu, sunt rautacios de unul singur...
Una peste alta, pare mai degraba un cover dupa babeasca decat originalul insusi. Daca muzica e cantata mai bine, ei, nu spun aici (de gustibus...).
E interesant totusi si merita apreciati cei de la Senator Focsani ca lanseaza o gama intreaga cu varietati autohtone. In tara Pinot-ului de Murfatlar, o babeasca pare dezghetata ca Paul Fournier in Hibernatus-ul lui De Funes.
Dar fara credinta nu exista fiinta, iar viata de dupa moarte trebuie sa fie, caci daca n-ar fi- ar fi de-a dreptul!
(cine stie la ce e parafraza asta primeste respectele mele vesnice).
Conclusiune, Monser:
Il iau ca pe o re-interpretare a unei piese romanesti clasice, de catre un strain care face ce poate in limita de pret "targetata". Incercati-l, dar nu ca sa descoperiti specificul de babeasca neagra, ci ca pe o variatie interesanta.
Eu am baut o Cadarca Monser,nu prea are stofa de vin cu pretentii,bine ai spus ca in Africa de Sud probabil asa se vinifica aceste soiuri.
RăspundețiȘtergere