Cine da 1000 lei pe o sticla de vin romanesc?

Exista mai multe vinuri romanesti al caror pret de achizitie depaseste 500 lei. Adica vin proaspat lansat, nu nu stiu ce Grasa de colectie din anii 50.
Sunt vinuri din diferite parti ale tarii, nu conteaza atat de mult de unde. Cramele care le produc propun si vinuri de 30 de lei pe sticla, de exemplu. 

Cumva ideea unui iubitor cunoscator in ale vinurilor e ca asa ceva nu merita, ca pana la urma, multe din aceste vinuri sunt copii ale unor vinuri consacrate de afara, mai ales in termeni de stilistica oenologica (adica ca sa inteleaga oricine, replica niste metode istoric atestate in alte locuri mai experimentate in vinul de calitate din Europa si nu numai) si nu poti plati pentru o replica aceeasi bani ca pentru lucrul original. Logic, firesc. Dar asta o spun doar cei care vad in bautul vinului un fel de globetrotter-ism papilar, de calatorie senzoriala in marele atlas al vinurilor de pe glob. Ori acesti oameni sunt doar o nisa infima din marea specie a bautorului de vin. Care la randul lui e o felie din placinta bautorul in general.

Dati-mi voie sa va ofer o analogie. Am fost sa vad un film prognozat a fi un mare film al anului 2023. O drama profunda, americana, plina de intelesuri. In drum spre sala de vizionare, am ascultat hohote savuroase din alta sala. Ce se proiecta acolo? Miami Bici 2, un film romanesc pe care orice cinefil l-ar cataloga ca...si tocmai pentru ca sunt unul n-o sa zic exact ce cred, nu doar despre acest film cat despre intreaga galaxie recent nascuta de comedii romanesti. Toate au fost populare, numitul titlu de mai sus e chiar cel mai vizionat film in cinema in Romania din intreg anul 2023. De ce? Sunt aceste filme mai bune decat suratele de gen din afara? Au regie, scenariu, imagine, joc actoricesc etc mai bune? Indubitabil nu. Cred ca si oamenii normali care se distreaza la aceste filme ar zice ca nu sunt precum The Hangover sau Superbad sau Thropic Thunder, dar... Si cred ca raspunsul e marele "DAR". Oricat de penibile ca act artistic sau de distractie ar fi aceste pelicule, acolo in ele sunt  oameni din vietile noastre, in situatiile noastre, cu problemele noastre, in lumea noastra romaneasca.

Asa cred ca sta si situatia vinurilor romanesti de 600, 1000, 2000 lei per sticla. Sunt ele asa de uimitoare ca s-ar minuna Parker et ale de ele, ca ar lua toate Oscarurile si Nobelurile vinurilor? NU! Pentru ca ele nu se ofera Magelanilor vinurilor in obsesiva lor placere de a cartografia intreaga lume a vinului cu palilele lor, ci omului care vrea ceva neaos, romanesc, dar cel mai scump romanesc posibil. Iar unii producatori le ofera fix asta. Vrei un vin romanesc de 700 lei? Avem! Promiti ca va fi excelent? Va fi! Este? Este!

De pomana ne intrebam de ce cineva ar vrea sa plateasca 200 de euro pe ceva ce poti descoperi din alta parte a lumii, chiar in piata de aici, acum, in fine, maine, livrat la usa ta, la jumatate de pret, daca nu si mai bine. Ne scapa ideea ca cineva si-ar dori din capul locului ceva de aici, bun, indiferent de pret. Si pare-se, acesti oameni chiar exista si nu prea isi doresc sa fie niste magelani ai vinului. Ca nu are sens pentru mine sau tine, ia, zi...Tu cati bani ai acum, cu ce masina te dai, care e cea mai faimoasa persoana din agenda ta telefonica?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Bine ati venit! Va multumesc pentru vizita si pentru dorinta de a intra in dialog. Va sugerez sa utilizati un ton firesc, fara cuvinte jignitoare. Pe cat posibil as dori ca ideile sa se refere la articolul de fata. Daca aveti ceva personal cu mine atunci nu va referiti la articolul de fata, intrucat nu am obiceiul sa scriu despre mine insumi.