Soiurile de struguri din Prahova vazute din Brasovul anului 1874

Jurnalul academic in limba romana "Transilvania" apare din 1868. Intai la Brasov, mai tarziu la Sibiu. Exista si astazi fiind editat de Muzeul Astra si si-a pastrat caracterul cultural si stiintific. 

Intr-un numar septembrie 1874 descoperim un articol intitulat "Speciile de struguri ce se gasesc in viile din Prahova" (pg. 215-218). Dupa cum veti vedea si mai jos, ortografia ilustreaza o anumita etapa in modernizarea limbii române, insa cred ca se intelege in mare ce au dorit sa transmita autorii. In continuare, ne vom referi la enumerarea soiurilor negre. Intr-o "sortie" viitoare vom vorbi si despre varietatile albe. Cei prea curiosi isi pot satisface curiozitatea de pe acum, urmand linkul de mai sus spre textul original.

Asadar:

1. Negru vîrtos Celu mai insemnatu dintre strugurii intrebuintiati pentru a face vinuri roşii. Corda sa este grosa, roşcata; frundiele pucinu despicate , grose st camu perose pe partea inferiora; strugurele are forma cilindrica; bobele săle sunt sferice, pelitia grosa si forte colorata in negru; bobele dungate cu rosiu, interiorulu loru este carnosu. Acesta varietate infloresce si se coce.- tardiu. Merita tota atenţiunea viticultoriloru si ar trebui imultita.

2. Negru moale, numitu in franciozesce Pinot de Bourgogne , — Maurillon noir, — le noirien, — si insula Madera Tinta sau Negra-mola. Acesta varietate face parte din marea familie a strugurilor negri, numita de către ampelografii francesi Pinot, familia care se bucura de mare reputatiune in multe podgorii in Burgundia.

In tierile meridionale sunt prea pucinu cunoscuţi si stimaţi, din causa ca vegetatiunea loru este slaba si producu pucinu. La noi negru-mole este clasificatu intre strugurii comuni; nu se bucura de mare reputatiune, si cu tote acestea vitiele de negru mole sunt in destulu de respandite in Prahova. In Burgundia si Champania sunt forte cautaţi, ca-ci clima le este forte priintiosa. In Ungaria si in Banatu negru-mole si alti struguri dein acesta familia sunt căutaţi.

Negru-mole are vitia slaba; coja sa este erna cam sura inchisa, sau bruna, era ver'a roscata. Foile sunt in destulu de mari, prea pucinu despicate, aspre la partea superiora si neperose la partea inferiora.

Ciorchina este mica si de forme variate; bobele sunt rodunde , de mărimea media , si camu rari, amestecate cu bobitie; colorea loru este violeta inchisa. Vinulu are o colore viua, camu inchisa, si se conserva in destulu de bine, mai cu sama candu nu se lasa se ferba cu ciorchinele la unu locu.

3. Seina, in franciozesce Meunier, pe marginea Rinului Muller Reben, varietate tardia.

4. Timpuria, in franciozesce Maurilon hatif, in Ungaria Jacovics si in nemtiesce Friih-magyar Traube, varietate care se deosibesce mai multu prin precocitatea sa. Se bucura de ore-care reputatiune. 

5. Tiegancusia, varietate care se apropie de negru vertosu. Boabele sale au colore negra deschisa. Maturitatea este media. Gustulu său este placutu; dulce si aromaticu. Are boabe verdi aici si colea, ori-catu de copta se fia

6. Vulpea său Geoglia  in frantiozesce Sarine noire , are vitia grasa si nodurile bine desvoltate ; foile sunt asemenea grase, verdi inchise, intregi, adecă nedespicate, festonate inegalu. Boabele au forma lungurătia, de colore profira său purpuria. Maturitatea este media. Se bucura de prea pucina maturitate in Podgoriile Prahovei.  

7. Coarna neagra, frantiozesce Malvoisie noire musquee, italienesce Malvasia nera di Candia, are corda grosa si lunga , colore cam roşcata , foile neperose, forte despicate si linse, ciorchina de mărime media si de forma regulata; bobele de colore neagra inchisa si de forma pucinu lungurătia, gustu dulce si temîiosu. Vinulu ce produce are o aroma delicata si plăcuta candu strugurii se cocu mai de timpuriu. In Prahova este tardia si produce vinu comunu ; se gasesce prea pucina prin vii, si nimeni nu tiene câ se o prasăsca. 

8. Razachia negra , frantiozesce Raisin perle, are foile despicate; coditiele bebeloru lungi, ciorchina formata din mai multe ciorchinitie de susu si pana josu, bobele de colore negra si de forma lungurătia. Ca strugure de vinu nu este reputata.

9. Nămu reu sau Ceolanu, varietate tardia, cu bobele vinete si de marime media. Acestu nemu de strugure este oropsitu de către toti viticultorii si se gasesce mai cu sama in viile neingrijite.

10. Braghina, varietate rara in podgoriile din Prahova ; bobele sale au colore purpuria, forma olivoida, gustu dulce si aromaticu; se cocu tardiu si produce vinu dulce si de unu gustu delicatu.

11. Tiegancusia, sau Corna roşia, frantiozesce Malvoisie rouge, italienesce Malvasia rossa, nemu de vitia robusta. Ciorchinele suntu aripate, frumose si de o colore roşia deschisa. Forte  frumosa ca strugure de mesa; pentru vinu inse tiegancusia este prea aposa.

12. Vapsitoriu, frantiozesce Gros noir Teinturier, varietate comuna, căutata mai multu pentru a colora vinurile decatu pentru cualitatile sale. Se deosebesce prin foile sale, cari incepu se se rosiăsca inainte de a se coce strugurele, si care in tempulu culesului sunt cu totulu roşii. Ciorchina pe data ce se formaza, dobandesce o colore roşia. Bobele sunt rotunde, indesate, negre. Ca strugure pentru vinu este consideratu de cualitate buna. Maturitatea sa este media, mai multu tardia decatu tempuria.

Dupa cum vedeti, nici urma de Feteasca Neagra sau Feteasca alba. De asemenea, observam niste alaturari presupuse de autori. Negru moale= Pinot noir. Sigur, daca cercetam un registru online, ca vinc.de, nu vom gasi aceasta sinonimie, ci fie =Seina sau Vânătă, fie dupa alt cultivar, chiar Cadarca sau bulgarescul Gamza. Interesant ca si autorul articolului din revista Transilvania, vorbind la pct 3 de Seina, indica o legatura de rudenie, insa tot pe filiera burgunda.  Sunt si curiozitati, sunt doua Tigancuse diferite, Razachia neagra e si Coarna neagra in registre, insa aparent nu cu Coarna neagra romaneasca ci Moldoveneasca, pentru ca par a fi diferite ca soi. E obositor :)

Nu doresc sa vorbesc prea mult despre acesti struguri, in fond nu veti gasi in rafturile magazinelor nicio sticla etichetata cu oricare dintre aceste denumiri. Sunt ca niste vestigii intr-un muzeu de istorie, desi mai exista probabil cultivate pe ici-colo, cum e Negru Vartos in colectia ampelografica a universitatii din Iasi.

Intr-o concluzie, autorul propune aceasta lista dpdv al calitatii: Negru vartos, tigancusa (nu stim care din ele, probabil prima), Seina, Vapsitoriu si Negru moale.

Acum, haideti sa facem o comparatie. In aceeasi perioada apare la Bucuresti "Manualul de agricultură" din 1869 a lui P.S. Aurelianu. Iata ce considera el mai valoros (foto de mai sus). Lasam la o parte soiurile albe (in masura in care le identificam corect) si ramanem cu: Seina, Negru Moale, Negru Vartos, Timpuria, Murga si Vulpea. Sa amintim ca si aici pot apare confuzii, in fond Seina, Negru Moale si Murga pot fi dupa registrele actuale acelasi lucru. 

Desigur, aceste soiuri par din alta lume. Intr-un fel, asa si sunt. Peste cativa ani, filoxera isi va incepe tristul marș prin podgoriile de la noi. Atat mica insecta cat si propria noastra nepricepere, delasare si inadaptare vor face ca multe din aceste varietati pomenite la 1874 sa fie azi doar niste denumiri vetuste. 

Falsificatorii de vinuri din Bucuresti, 1894

Cand "scanezi" trecutul dupa informatii despre vin, uneori gasesti mai mult decat iti doresti. Gasesti imaginea unei lumi, a unui timp, mentalitati maligne etc. Vezi micile seminte in germinare ale unui rău care va cuprinde peste ani planeta. Uitandu-ma la stiri, cumva simt o relevanta pe care vreau sa v-o impartasesc

FALSICATORII DE VINURI

Domnule Redactor, Ziarul Ţara din 5 ianuarie 1894, publica următoarele : «Primăria Capitalei a confiscat zilele acestea «o colosală cantitate de vinuri. «In dezastrul acesta al specialitate! de pun«gaşi, e de observat că maeştrii in arta de a falsifica vinurile, sunt esclusiv jidanii angrosişti. «S’au găsit vinuri despre care chimistul espert «afirma că nu conţin un strugure la vadră. «Fireşte că marfa a fost confiscată, iar negustorii daţi judecăţei». Dacă lucrurile astfel povestite ar corespunde cu realitate nu am avea absolut nimic’de obiectat, căci falsificatoriit rebuesc stigmatizaţi intru cit ei răvnesc la ciştiguri ilicite în detrimentul sănătăţei publice. Pentru ca publicul cititor insa sa fie pe deplin edificat, ţinem a rectifica informaţia căre preducînd cazul la adevărata lui proporţiune.

Este adevărat, Domnule Redactor, că mulţi comercianţi de vinuri întrebuinţează o minimă cantitate de sacharina,pentru a îndulci viţiul recoltat acru. Cestiunea de a se şti dacă aceasta substanţă schimbă caracterul higienic al vinului producând consecințe rele pentru sănătatea publică a fost mai pretutindeni rezolvată in sens negativ. Dacă la 16 Neombrie 1893 consiliul de higiena al comunei București a decis că sacharina nu poate, sub nici un cuvint fi introdusă ca mijloc de îndulcirea vinului, intervine insă o autoritate superioară, căreia consiliul de higiena al comunei București, nu poate resista. Așa, D.tir., Felix, directorul general al serviciului sanitar, a cărui solicitudine pentru sănătatea publică nu poate fi contestată este de o părere contrarie. Prin adresa No. 26.303 din 30 Octombrie 1893, D-sa comunică D-lui medic şef al comunei Iaşi, că, consiliul sanitar superior căruia s’a supus cestiunea, a opinat că sacharina se poate întrebuinţa în dose minime. Rămine clar constant că întrebuinţarea sachatrinei în dose minime nu poate fi considerată nici ca fapt delicios, nici ca fapt ilicit. Dacă sunt comercianţi cari introduc dase mai mari de sacharina,apoi acest soi de indivizi se găsesc între toate naţionalităţile şi nu sunt numai evrei; imoralitatea nu are religie şi nici naţionalitate.

De altminteri cazul ce ne preocupă poate fi invocat ca cel mai eclatant exemplu. Intr’adevăr, la rampa de vinuri din Bucureşti, sunt 25 comercianţi creştini şi numai 18 comercianţi evrei. Agenţii comunali procedind la luarea probelor, au vizitat toate vasele cu vinuriale celor 18 evrei, vizitind pe la 6 creştini numai cite două vase din eite au avut. De ce ? Acest procedeu este o insuficientă îngrijire de sănătatea publică se pare a avea tendinţa pe a ponegri pe comercianţii evrei. Totuşi nu s’a putut stabili de cit acest rezultat . La fraţii Edelstein, din 76 vase cu vin s’a găsit 4 suspecte; la Radu Constantin din 4 vase cu vin s’a găsit 1 suspect; la Lupu, Waserman, din 15 vase cu vin s’a găsit 2 suspecte ; la D. Vasiliu,din 4 vase cu vin s’a găsit 2 suspecte; la B. Carmiol, din 6 vase cu vin s’a găsit 2 suspecte; la Cos. Calinescu, din 4 vase cu vin s’a găsit 2 suspecte ; la A. Ciupescu din 39 vase cu vin s’a găsit 4 suspecte , iar de la D-nii Chiriţescu, loan Constantinescu şi I. Calinescu, s’a luat numai din cite două vase, rămănind cele l’alte vase necercate, fără a se cunoaşte pînă în acest moment rezultatul analizei. Iată, D-le redactor, cum stau lucrurile, fără teamă de dezminţire. Nu putem îndeajuns regreta că comercianţii cari îşi angajează capital şi muncă în comerciu şi căror nu li se poate nimic reproşa sub raportul onestităţeî comerciale, au fost puşi in modul unora cu cari nu au nimic de împărţit şi aceasta fără nici o rezervă.

Mai multi comercianti de vinuri.

in Adevěrul, ianuarie 1894 (Anul 7, nr. 1741-1766)