Cartea vinurilor romanesti (lung review)

De fapt e mai degraba un feedback negativ, daca cunoasteti conceptul. Unele companii cer asa ceva de la clienti, fiind interesate de aspectele negative si neplacute ale serviciilor pe care le ofera. Nu mi s-a cerut acest lucru de catre autoare, Quartz Media sau de catre editura Rao, dar ma stiti, sunt oricand gata sa ajut!

Cartea costa 140 lei, dar cateva librarii online (librarie.net, libris.ro, elefant.ro) o au deja la reducere masiva (~70 lei). Lucrarea este cartonata (hard cover), color si o aparitie grafica de calitate. 
Pe coperta ne intampina autoarea, imbracata in ie, zambindu-ne frumos. Sus scrie Marinela Vasilica Ardelean si jos Cartea vinurilor romanesti/ The Wine Book of Romania 2015-2016. Boon...
Cu emotie nedisimulata deschidem lucrarea. O foaie de garda goala, o foaie alba cu dedicatie ("familiei mele"), o alta foaie in care se reia numele autorului, numele cartii si un strugure (cu frunze) in creion. Pe verso, informatiile legale, clasice, autor, ISBN, etc., precum si un text prin care ni se explica de ce pe coperta apare autoarea in ie. Pentru ca sustine valorile traditionale romanesti, de aia. 
Singurul lucru pe care nu-l explica e de ce pe coperta unei carti care se numeste "Cartea Vinurilor Romanesti", evaluare produsa printr-un efort colectiv si cu un scop declarat aproape oficial (ambasade, ICR, targuri, expozitii), apare autoarea si mai mult fara niciun element distinctiv care sa duca catre obiectul cartii: vinul. Vinul romanesc. Sau poate autoarea este sinonima cu vinul romanesc, aici si in strainatate si atunci nu mai are rost intrebarea.

Urmatoarea foaie: Numele autoarei, titlul cartii (iar), o poza cu un strugure. Apoi fotografie pe doua pagini cu un cos de struguri in asfintit. Ok, incet-incet, ajungem la vin. 
Mai dam o pagina si descoperim un cuvant inainte scris de Catalin Stefanescu (TVR). Decent, profi, e despre vin in general, integrarea sa in cultura, in local, etc. Nu pomeneste numele autoarei, nici macar numele cartii.
Nu-i nimic, se va rezolva in curand. Dam foaia, poza cu autoarea degustand. Alt cuvant inainte, de fapt o oda, un elogiu, un panegiric adresat de Helmuth Koecher (presedintele festivalului de vin de la Merano) catre "Dame de l'excellence du vin de la Roumanie".  Aflam despre autoare ca este:  pasionata, eleganta, creativa, tenace, hotarata, cu o aplecare speciala pentru tot ce e frumos si profund, cu o mie si unul de talente, cu o curiozitate aparte, ca e caleidoscopica si futurista, de un inalt profesionalism, fina, plina de siguranta, in cautarea puritatii si excelentei, energica si, nu in ultimul rand, cuceritoare. Etc etc etc. 

Capitolul 1. Autoarea face o expunere de motive. Sunt deja cunoscute, fiind reluate din diverse comunicate de presa si interviuri.
Capitolul 2. "Soiuri alese romanesti", o enumerare oldschool a celor mai importante soiuri autohtone, scrisa de Anca Aneta Dragunescu, lector la Facultatea de Horticultura si Silvicultura din Timisoara. As remarca doar ca Muscatul Ottonel n-ar trebui sa fie in lista, nefiind o varietate indigena. 
Oh, imi pare rau. Am uitat sa va spun ca lucrarea este bilingva, iar traducerea pe coloane paralele (de fapt interpretarea, uneori foarte divergenta de original) ii apartine lui Marius Constantinescu. 
Mi-am amintit pentru ca unul din scopurile cartii este prezentarea vinurilor romanesti catre publicul strain, care n-a avut asa ceva pana acum. Ori e ciudat ca in capitolele introductive nu se vorbeste deloc despre soiurile internationale larg plantate in Romania. Ii vorbesti strainului de Zghihara si Negru de Dragasani, dar in cuprinsul cartii va intalni 75% vinuri din Cabernet, Merlot, Sauvignon blanc, etc. Zic si eu...
Capitolul 3. ONVV-ul basarabean semneaza o scurta prezentare a R.Moldova dpdv vinicol. Aici e unul dintre lucrurile frumoase ale cartii, pana la urma R.Moldova apare ca un capitol in Cartea vinurilor romanesti, chestiune care imi suna bine, sper sa le sune si lor. 
Capitolul 4 Jurizarea. Se descrie sistemul de jurizare a vinurilor, din care n-am inteles mare lucru. Ok, stiti, e pe sistem cu 5 stele (4 stele- 86-89, 5 stele- peste 90) dar altceva nu inteleg. "Daca as fi mentinut sistemul Parker, soiurile autohtone ar fi fost dezavantajate". Aaa, de ce? Adica e bine stiut ca Feteasca Neagra e nativ mai slaba decat un Merlot? Si are nevoie de putin ajutor? Sau cum? In fine...Detalii.

Prezentarea juriului.
Nu o s-o iau pe rand, ca ajung sa repovestesc cartea. Dar...cel mai mare, una dintre cele mai importante si influente...Din nou tot felul de exagerari, pur si simplu gratuite, care in loc sa atraga atentia asupra seriozitatii membrilor din juriu, iti activeaza mecanismul anti-bullshit. 
Marinela Ardelean este prezentata ca fiind responsabila de selectia vinurilor romanesti pentru Festivalul de vinuri de la Merano "cel mai prestigios festival de vinuri din Italia si unul dintre cele mai importante din lume". Aici ne legam de autorul elogiului din debutul cartii, Helmuth Koecher (presedintele festivalului). E normal sa-l onoreze pe om, dupa atatea cuvinte frumoase. Insa...ganditi-va cand ati auzit prima oara de acest festival, "unul dintre cele mai importante din lume". Apoi mai ganditi-va ca dupa site-ul oficial, la ultima editie a avut 6500 de vizitatori. Apoi ca Vinexpo Bordeaux are 50.000. Prowein 55.000. Vinitaly (ops, e tot din Italia, tara in care Merano e no.1) este cel mai mare targ/festival/manifestare cu vinuri din lume: 150.000 de vizitatori, mii de expozanti. Wine expo Shanghai trece de 100.000. Mai sunt astfel de treburi in Japonia, China, Anglia, Statele Unite, toate cu un numar de vizitatori de ordinul a zeci de mii. 
Deci de ce sa minciunesti, mai ales pe straini, care nu sunt atat de creduli ca noi la manevre de PR si branding personal? Poate pentru ca aceasta carte nu-i pentru straini, de fapt?
Mai vreti? 
"Specialist al vinurilor romanesti pentru #winelover community, cea mai influenta organizatie internationala care se ocupa de educatie, comunicare si promovare in industria vitivinicola". Specialist bifam, insa la descrierea #winelover ma apuca rasul. Ma votez si eu specialist al comunitatii "oenologie" de pe facebook, cea mai importanta organizatie nationala (poate si internationala) care se ocupa de educare, comunicare si promovare..." Come on! Ca sa fii membru #winelover e suficient sa ai cont de facebook, Intrebati-l pe Razvan Stoenescu, ca el e "ambasadorul" #winelover in Romania. Ah, pardon, si sa ai un tricou cu #winelover pe care sa-l porti la BYOB-uri.

Deja ma intind prea tare. Remarc insa pomposenia si cuvintele mari, enorme, aruncate gratuit. Eu nu stiu de ce simpla realitate nu e de ajuns si trebuie musai impodobita ca bradul de Craciun, cu optimizare SEO cu tot...Incercati sa gasiti ceva despre autoare pe google. O sa intelegeti unde bat. 

Ok. Mai departe  
Cateva personalitati prezinta cate un vin romanesc. Sub titulatura "vinurile preferate ale Marinelei"(Iar! Cred ca era mai comod sa apara numele ei pe fiecare pagina, undeva in antet. Ne scutea de o gramada de neplaceri). Ambasadorul Italiei, Amalia Enache, Florin Iaru, Liviu Mihaiu etc. Asta n-a fost e o idee rea deloc. Vinuri, voci, pareri. Misto. 

Urmeaza un articol despre asocierea vin-mancare semnat de autoare. In general e ok, insa si aici apar niste asocieri deosebit de indraznete (ca sa nu zic altfel). Si intr-un final:

Vinu'.
E dupa podgorie si in cadrul podgoriei (de fapt regiune istorica) producator. Ca o sugestie, putea fi detaliat un pic. Adica "Dobrogea". Ok, dar de ce e Dobrogea diferita de Crisana? N-am gasit o scurta descrierii a regiunii, a conditiilor specifice. Cat de cat, acolo. La descrierea producatorilor e bine. Sunt si aici fonfleuri, dar date in sine avem: hectare, telefoane, adresa, persoane de contact, patron, oenolog etc. 
Sunt si greseli de redactare, date eronate ici-colo, pe care un ochi rauvoitor le dibuie cu usurinta, dar sa nu exageram. Un ochi limpede le-ar folosi la viitoarele editii. Ok.

Descrierile. Ei, aici putem sa vorbim, sa radem si sa plangem pana maine.

"Parca ar fi zana cea buna din povestile nemuritoare; puternica si gingasa in acelasi timp" (Conacul Ambrozy 2013 Recas)
Selene de la Recas te "transporta in "Iarna pe ulita" a lui Cosbuc"
Friza demisec  de la Carastelec este "asemenea unui vultur ce pluteste pe curentii de aer la inaltime"
Cu un vin de la Elite Minis "aspiri la un dialog misterios sau poate chiar cu tine insuti". Presupun ca-i treaba de gramaj. 
Prin descrieri apar o gramada de corpuri masculine sculptate, ceea ce are un oarece sens. Tanini viteji si nobili. Si calul? E alb?
"Un vin dominator in mod responsabil, ca o armata sau o filarmonica". E vorba de SB 2014 de la Clos des Colombes. Woman power!
Grasa de Cotnari de colectie este ca "promisiunea unui flirt ce se va continua mult dupa prima intalnire". Corpul unei Babesti de la Casa Panciu aluneca pe ritmuri de tango, cum altfel? Un dans in doi pe timp de ploaie? Merlot de la Ceptura. O Tamaioasa de colectie de la Tohani este "precum un cuplu ce descopera pasiunea odata cu atingerea maturitatii". Asta e o imagine de care puteam sa ma lipsesc, nu stiu cum vi se pare voua. 
Un pinot de la Lacerta e "asemanator cuvintelor capabile sa descrie intregi romane". Hm.
CS-ul de la Vitis Metamorfosisi este "un vin de amor tanar, pasional" Ay, ay, ay!
Desertul de la Corcova merge cu o muzica grava, de violoncel, iar la altul "finalul este parca un constant inceput, care incearca sa defineasca limitele emotiei ce patrunde in mod rafinat in acest vin". Sinergia faptelor e in pericol.
Atatea figuri de stil n-a scris Parker in toata viata lui.
Dar nu vreau sa fiu rau, sunt si comparatii destul de creative, poetice, care reusesc sa atinga ceea ce presupunem ca vom regasi in acel anume vin. Desi toate notele de degustare din carte sunt pline de patos, uneori neinfranat, asta nu inseamna ca toate notele de degustare trebuie sa fie seci si impersonale.

Pe ansamblu, punctajele sunt ok, in linia usor entuziasta setata de sistemul de valori propus initial, Adica nitel flatant. Dar, vorba aia, daca nu ne laudam noi, e putin probabil sa o faca altcineva mai bine. Sunt cateva curiozitati. Reiese ca vinuri de peste 90 de pct (5 stele) sunt Babeasca Neagra demisec 2013 Casa Panciu si Zghihara de Husi Senator 2008. 2008! Pretul e trecut 100-120 lei, Cred ca au inteles gresit. Vinul a costat 10-12 lei. Dar...mici curiozitati exista in orice ghid sau in orice concurs, ma gandesc.

Off, am scris atat, incat nu-mi mai vine sa trag vreo concluzie. As zice ca e bine ca aceasta carte exista si e foarte rau ca e una din putinele. Poate e un inceput perfectibil si peste ani va ajunge o institutie. Din alt punct de vedere cineva mi-a spus azi ce se naste din impostura nu are cum sa dureze, insa...v-ati uitat in jur?

Ca in mainstream apar articole laudative nu ma mir. Din avion lucrurile se vad altfel. E o carte frumoasa, prima din soiul ei.
Insa eu unul gasesc fabulos blatul din lumea vinului. Nimeni nu vorbeste public, nimeni nu are o parere, dar toata lumea "stie". "E o manevra, e cineva in spate" etc etc. Doar cativa oameni vorbesc despre subiect. Cum poti fi ziarist sau blogger si sa nu crezi ca asta e un subiect? Sa nu scrii de el? De bine, de rau, de binisor, dar sa scrii!
Chiar am avut un moment in care m-am dat un pic in spate si m-am gandit: "mai, poate nu vad eu clar lucrurile, poate gresesc".
Noroc ca momentul acela a fost scurt.

Si acum sa ne indreptam spre vopsitul oualor. De marti ne intoarcem la ciori.

PS: de feedback negativ nu scapa nici Rao. Am deschis cartea de cateva ori si deja o pagina se desprinde. Nu se poate premium cu bani putini, uitati-va la vin, ce naiba...

6 comentarii:

Cosmin spunea...

Hehe... Circotasule :-))

La cite poze cu dna Ardelean sint in carte, senzatia de auto-promovare e mult mai puternica decit cea de carte de vinuri. Cred ca trebuia sa se numeasca "Omagiu" si sa stea la loc de cinste in librarii...

Unknown spunea...

F fain articolul ... mi-a plăcut!
Sincer Îți spun că primul lucru la care m-am gândit când am văzut coperta cărții, a fost de este afisata autoarea (frumușică de altfel) și nu obiectul principal al acestei cărți?!

140 de lei pe o carte plina de elogii și epitete ... hmm, pai mai bine imi cumpăr o sticla de vin bun de banii ăstia și mă documentez în continuare de pe internet ... ieftin și bun :)

George Mitea spunea...

Mulțumesc pentru comentarii. Acesta e într-adevăr marele minus: ca ceea ce ar trebui să fie un ghid util este sabotat chiar de nevoia imperioasa a autoarei de a se autopromova. Apoi, George, ai ridicat un punct interesant, pe care l-am uitat în articol. N-ar fi fost util ca în paralel, sau în locul unei cărți sa se facă un site în care aceste evaluari sa fie publice, accesibile oricui? Sa se contacteze wine-searcher sau cellartraker sau alte congregatoare mari de review-uri ca sa se listeze acolo aceste evaluari, ca sa ajungă la toată lumea? E o idee.

Anonim spunea...

Fii serios, cine crezi tu ca publica pe site-uri gen wine-searcher note d'astea de degustare cu "amor tanar, pasional", vulturi printre nori si alte nerozii? Cu textele astea a stricat evaluari date de niste tipi de altfel ok, printre care doi MW, etc.

Unknown spunea...

In sfarsit o descriere obiectiva. Felicitari

Bic Wine spunea...

Graba multa, eu am invatat cand eram mai mic, de la un Diplomat de profesie;
1.Sa nu citesc carti fara bibliografie
2. Niciodata un om intelept nu se lauda pe el.
3. Va las sa-l gasiti dumneavoastra.
Dar cel mai mult imi place tacerea, tacerea care are o logica si spun aici un lucru povestit de unul din oamenii de vanzari ai unei crame, care a spus ca nu au voie sa vorbeasca de carte pentru ca sunt scosi din listele de vinuri ale apropiatilor Vasilicai!
Dar vin si cu o parte foarte buna si anume ca o felicit pentru carte sau Omagiu cum este scris mai sus si spun eu ca nu trebuie sa dam prea tare in cei ce fac si trebuie sa dam in cei ce stau.
Iar mai mult decat tot, aceste critici ce sunt venite pe buna dreptate, trebuie sa o bucure si daca are ajutor in continuare de la barbati bazati financiar, cu siguranta vom avea o a doua editie de care sa fim mandri cu totii.
Cu siguranta am spus multe, dar dorinta mea este constructiva si anume sa aibe stiinta de bibliografie si toate aceste greseli se pot remedia printro erata, din respect pentru cei ce au dat bani pe aceasta lucrare.
Armonie!