Marrenon "Terre de Levant" AOC Ventoux 2009

L-am ales aproape la intamplare. Doream ceva pur provensal, din Luberon, care sa se asezoneze in mintea sommelierului cultural cu "Un an in Provence" &Co, ilustra si usurica serie a "pensionarului" englez Peter Mayle. Cum a existat o mica neconcordanta a vanzatorului (vinexus.de) intre oferta si stoc, a trebuit sa ma reorientez rapid. Si am ales o apelatie tot din zona,  de la acelasi producator  (Marrenon),  anume Ventoux. Vin de munte, ca sa zic asa. Marrenon e o cooperativa intinsa in Luberon si Ventoux, exploatand numai putin de 7600 hectare cu vita de vie! Daca va intereseaza chestiuni legate de terroir, iaca aici
Despre Mount Ventoux, cred ca stiti cate ceva, e un varf stinger, la periferia Alpilor, de 1912 metri, caracterizat printr-un peisaj selenar, cu gol alpin incepand foarte jos. Primul om care a ajuns pe varf a fost, dupa toate probabilitatile, preotul interesat de stiinta si filosofie, Jean Buridan, la inceputul secolului 14. Nu stim daca a urcat pe jos sau in carca magarului care l-a facut cunoscut postaritatii. Petrarca ar putea contesta acest fapt, fiind si el un pasionat montaniard, ajuns pe varful Ventoux tot in prima jumatate a secolului 14, dupa cum aflam din Epistolae Familiares. 

In zilele noastre, faima acestui varf este sustinuta de Turul Frantei, unde catararea sa este intotdeauna un moment important prin dificultate.

Marrenon "Terre de Levant" AOC Ventoux 2009 este un vin rosu, sec, cupaj din  70% grenache si 30 la suta syrah, 14% alcool.
Pare si soft si puternic in acelasi timp, cu impresii olfactive interesante, florale , o evidenta vinozitate, dar si tuse saline. Nu este baricat, desi iluziile unui cubulet de ciocolata apar in gust. Poate mi s-a parut. In rest, vin curat, corect, cu tonuri de coacaze si capsune, acid, cu taninuri bine echilibrate. Finalul e destul de persistent, cu usoara astingenta dulce, de fructe de padure coapte bine si piper.  Alcoolul e bine mascat. De la noi seamana in stil cu Paganus, vinurile de la DDM Urlati. 
Bun si la masa, e robust, nu se sperie de sosuri si altele. Necesita aer- 30 minute, ba chiar decantare, existand depuneri de tartrati, nu foarte abundente, e drept. Avand o tenta rustica, temperatura de servire ar trebui sa fie mai joasa, 14-15C. 
Un cru de Rhon foarte prietenos, atat cu buzunarul, la sub 6 euro pe butelie, deci sub 30 de lei, dar si gustativ. 84 pct.