Burgund 2005, Wine Princess

Burgund 2005, prod. Wine Princess srl, podgoria Minis-Maderat; 25-30 lei in hypermarketuri

Nu trebuie sa ne intrebam prea mult daca Stefan cel Mare sau Mihai Viteazul au baut vreodata Burgund. Numele spune destul de multe. Soiul a fost importat in secolul 19, dar inainte de invazia filoxerei. A fost cultivat pe suprafete neinsemnate in vestul tarii pana cand oenologii comunisti au gandit in mod pur stahanovist : soiul da un vin asemanator cu pinot noir (din care se banuieste ca s-ar trage), dar este mai usor de intretinut si da recolte de 3 ori mai mari. Zis si facut. Si s-au plantat sute de hectare. Insa nici macar indicatiile de partid n-au putut face din burgund un soi mai valoros decat este.

Cu toate acestea, burgundul este considerat un soi care da vinuri de calitate mai buna decat- sa zicem- babeasca sau cadarca. In lista mea este un soi romanesc, deoarece am banuiala ca in Burgundia nu prea se face burgund. Asta vine ca tigarile Kent care nu se mai fac in America sau aiurea, ci doar la noi (si prin alte doua-trei tari unde a tinut loc de valuta pe vremuri).

De remarcat ca de la intrarea in UE burgundul a fost redenumit burgund mare, si asta nu pentru ca ar exista un burgund mic, ci pentru ca s-a considerat ca denumirea scurta ar aduce atingere intereselor regiunii Bourgogne (Burgundia) din Franta.

O reminiscenta a vechiului burgund este cel din 2005 de la Wine Princess, podgoria Maderat, adica domnul Balla Geza, producatorul mult laudatei Cadarca. In cel mai putin elitist si stiintific mod l-as categorisi ca pe varful de sus al acestui vin cu potential limitat, un fel de « cel mai bun vinisor amintind de Pinot noir ». Cu toate acestea, acest vin a fost medaliat cu aur la Vinfest 2009, la categoria « vinuri rosii seci ». Aroma este pronuntat fructoasa, cu fructe de padure rosii in prim-plan, urmate de umbre de visin. Culoare rubiniu-inchis; astringenta usoara ; final mediu, delicat. Un vin catifelat.

A adaugat putina aroma de padure unor mezelicuri neaose, dar si unei fripturi de vitel la cuptor cu garnitura de ceapa rosie si alte legume de sezon, plus un ardei copt.

Concluzie : un vin delicat, dar care de la un punct in colo tureaza in gol. Probabil atata poate. E ca si cum uzinele BMW ar produce un trabant. Ar fi cel mai bun trabant din lume, dar tot trabant ramane!

PS : In categoria « vinisor » as mentiona ca burgundul de la Cramele Pancota (despre care am spus doua vorbe aici) a parut mai agreabil in preajma unui gratar decat cel produs prin metode mai competente de catre Balla Geza. Unde mai pui ca este de doua ori mai ieftin. Vinisorul©, adica un vin nepretentios, nerafinat excesiv, putin salbatic si fara rotunjimi, poate fi mai agreabil decat un « vin » , chiar daca niciodata mai bun.